|
Eu sã am nevoie de tine? Sã-þi spun ceva - aici începu sã dea din braþul întins spre ea, ameninþând-o -, am nevoie de tine cum am trebuinþã de orice afurisitã de boalã la care m-aº putea gândi! Am nevoie de tine ca de un caz de antrax, m-auzi? Ca de trichinozã! Am nevoie de tine ca de un calcul biliar. De pelagrã! De encefalitã! De boala lui Bright, Isuse Hristoase! De un carcinom al împuþitului de creier, târfã nesãtulã ce eºti! Aaahooooo-o-o! - acesta din urmã era un vaiet tremurat, crescãtor, un sunet ce-þi îngheþa mãduva spinãrii, în care furia ºi lamentarea se amestecau într-un chip ce pãrea aproape liturgic, asemãnãtor cu jeluirea unui rabin înnebunit. Am nevoie de tine ca de moarte, rãbufni, cu vocea sugrumatã. Ca de moarte! Încã o datã îi întoarse spatele, iar ea îl implorã din nou, plângând:
"Sophie's Choice"
|