Nu avem strategii de marketing pentru nimeni nu si-a pus problema corect. De obicei televiziunea functioneaza ca un drog pentru majoritatea. Multi nu realizeaza ca publicul de film si cel de televiziune se coaguleaza pe baze diferite. Televiziunea ne da senzatia unui public manelist. E adevarat ca nu-s putini manelisti pe la noi, dar eu zic ca lucrurile s-au mai aranjat si la capitolul manele. In urma cu 4-5 ani, daca deschideai larg geamurile, auzeai NUMAI manele. Astazi, de la aceleasi geamuri, asculti un potpuriu de melodii (ma-nebunesc dupa sintagma asta!!!): Noha - Tu cafe, Parazitii, R.I.O. etc. Manele foarte rar. Nu zic ca publicul a disparut, dar si-a format o nisa. Cinematografia romaneasca si-a dezvoltat un puternic curent neorealist. Nume certe - Cristi Puiu, Mungiu - sunt reprezentative, dar intre ei si cartier nu se afla nimic, sau se afla prea putin. Si aici suntem o societatea a extremelor. Avem prea bun si prea rau. Uneori am senzatia ca cele doua tabere se comporta cam asa:
http://www.youtube.com/watch?v=cbI_w_rX3Zs
Un bun mediocru, iata ce ne lipseste. In fine, e opinia mea, pot sa si gresesc. Dar tocmai mersul asta pe intuneric ma sperie.