@Planmaker
Hmm, ai inteles gresit referirea mea la Evul Mediu ca o "gaura" a expresivitatii artistice murale dintr-un punct de vedere laic sau religios. In cazul antichitatii si a frescelor de la Altamira, graffitiurile erau de natura profund religioasa. In Roma antica majoritatea inscrptiilor murale erau de natura religioasa cu un puternic continut erotic (a se citi pornografic). Spre deosebire de cele de azi care sunt intr-adevar majoritar laice. Antichitatea vedea orice forma artistica strans legata de religios. E greu sa numesti religia drept punct comun intre arta murala de ieri si de azi. De exemplu, secolul XIX, ca si sec XX si XXI, nu poate fi categorisit drept un secol religios, si totusi graffitiurile ii erau complet straine. Cand vine vorba de arta murala nu am pus problema religiozitatii ei (repet) ci mai degraba cea a eticii din spatele ei. Este o anumita etica sociala care vede orasul fie ca o simpla comunitate fie ca un sevalet pe care poti picta si desena orice. Care e aceea, e greu de zis, insa cu siguranta ea exista.
Legat de parerea ta care vede citadinul si urbanul ca o continua evolutie a unuia in celalalt as putea fi de acord. Exista o evolutie a artei urbane data de evolutia obligatorie a oricarei forme artistice umane. Totusi forma "urbana" de azi a capatat niste valente ce in trecut nu le-a avut niciodata. Si valentele constau in exprimarea cat mai plastica si mai scandaloasa a resentimentelor sociale in locurile cele mai vizibile si onorabile cu putinta. De aceea am numit graffitiurile de azi ca find un rod al revoltei, tocmai pentru ca ele au devenit o expresie a sfidarii si a negarii, nemaintalnita pana acum.
