[Pashpix]

Sergiu Nicolaescu: „Am fãcut un film în douã sãptãmâni, vã daþi seama?”

Alexandra Olivotto

Cu ocazia încheierii filmãrilor la „Carol I - Un destin’’, regizorul Sergiu Nicolaescu ºi istoricul Neagu Djuvara vorbesc pentru Cotidianul, în oglindã, despre amãnunte insolite din ultima parte a vieþii monarhului.
Sergiu Nicolaescu a încheiat filmãrile la docudrama „Carol I - Un destin”. Ca de obicei nu le-a executat în ordine cronologicã: întâi la Peleº, apoi la Cotroceni ºi abia dupã în naturã. Cadrul final din programul de filmare s-a tras în studiourile MediaPro, a declarat regizorul pentru Cotidianul: „Acolo filmez ultimele clipe ale lui Carol, când plouã pe el. O fereastrã ºi ploaia care îl loveºte”. Cât despre acurateþea istoricã a filmului (acþiunea se petrece între 15 iunie 1914 ºi 10 octombrie 1914), Nicolaescu liniºteºte. „Nu existã nici un moment în film în care viziunea mea sã difere de cea a istoricilor. De fapt, fiecare dintre ei poate interpreta ºi de obicei interpreteazã cum îi convine lui sau cum îi convine conducerii þãrii, vede cum vãd ºefii. Pãrerea istoricilor e împãrþitã întotdeauna de la A la Z”, crede autorul „Dacilor”. Potrivit spuselor sale, scenariul lui „Carol I - Un destin” de Emil Slotea a trecut pe sub ochii vicepreºedintelui Academiei, istoricul Dan Berindei.

„Cu el am fãcut documentaþia, dânsul mi-a dat-o ºi mi-a citit scenariul. Era imensã, am avut o perioadã foarte importantã de documentare, de trei luni. Am pornit de la Maria, care a scris foarte mult despre Carol în memoriile ei, ºi pânã la materiale documentare ºi aºa mai departe. Ea a fost sursa principalã pentru relaþia dintre ei ºi pentru pãrerea privatã, zic eu, a ei despre Carol”, precizeazã Nicolaescu. Relaþia suveranului cu viitorul monarh i pare „simplã” regizorului.
„Ferdinand nu ieºea din cuvântul lui Carol. Niciodatã, sub nici o formã, cu toatã influenþa Mariei. El era tot neamþ ºi supus unchiului sãu, care era un tip mai dictator ºi ordona mult. Or, Maria s-a revoltat împotriva lui Carol. Îi spunea cã avea dreptate, dar ºi cã greºea des”, explicã regizorul lui „Mihai Viteazul”. „Am þinut seama de cei doi care au scris în perioada respectivã. Carol era un tip absurd, fãrã doar ºi poate. Pentru el nu exista decât datoria faþã de þarã ºi asta punea în umbrã tot restul”, dã Nicolaescu din culisele personajului.

Istoricul Neagu Djuvara se declarã sceptic din capul locului apropo de corectitudinea lungmetrajului, considerându-l pe Nicolaescu un mistificator al istoriei ºi dând drept exemplu în acest sens inexactitãþile din pelicula „Oglinda”. „Dupã Sarajevo, Carol trebuia sã fie foarte îngrijorat ºi, fiind ferm convins cã Germania, ajutatã de Austro-Ungaria, nu poate fi învinsã, a fost cu inima strânsã pânã când a vãzut cã se declanºeazã drama”, explicã Djuvara dificultatea pe care o trãia monarhul în acea perioadã. Istoricul furnizeazã ºi contextul. „Rusia a comis o greºealã tacticã, declarând mobilizarea generalã, aºa cã Germania a declarat rãzboi Rusiei pe 1 august 1914. Douã zile mai târziu, când Germania declarã rãzboi Franþei ºi invadeazã Belgia neutrã, Carol I convoacã un Consiliu de Coroanã la Peleº“, relateazã istoricul, elucidând ºi de ce momentul era problematic. „Era foarte ciudat pentru un personaj atât de cinstit moralmente sã invoce clauzele tratatului din 1883, care prevedea asistenþa acordatã Germaniei în caz de agresiune. Or, de data asta Germania era agresorul”, subliniazã Djuvara. El povesteºte cã, tocmai pentru cã era atât de emoþionat ºi voia sã îºi gãseascã bine cuvintele, Carol I a cerut permisiunea sã vorbeascã în francezã. Cum toþi membrii Consiliului o vorbeau fluent, aceastã ºedinþã istoricã, în care se alegea rãzboiul sau pacea, s-a þinut în limba francezã.

„În Carol I - Un destin”, Sergiu Nicolaescu vorbeºte în francezã, citeºte tratatul în secvenþa respectivã, dar nu le-a cerut colegilor de distribuþie sã foloseascã aceeaºi limbã. „Suntem în România, nu pot sã merg atât de departe... Atunci trebuia Carol sã vorbeascã germana... Am fãcut o convenþie cinematograficã. Altfel, ºi eu, ºi Elisabeta, ºi regina Maria trebuia sã vorbim nemþeºte. Ce, eu fac film pentru chinezi?”, se întreabã regizorul.
Djuvara e de acord cu Nicolaescu în ceea ce priveºte supunerea lui Ferdinand faþã de monarhul autoritar, explicând cã acesta era timid, a venit în România pe când era foarte tânãr etc. El aruncã însã o umbrã de îndoialã asupra cuvintelor pe care Carol I i le spune soþiei sale la finalul vieþii, plângându-se cã toþi l-au abandonat, mai puþin ea. „Se poate, fiind pe moarte... Dar relaþia dintre Carol ºi Elisabeta nu era foarte caldã în ultimii ani. Dacã vã aduceþi aminte, chiar a exilat-o ceva vreme din cauzã cã sprijinise legãtura dintre Ferdinand ºi Elena Vãcãrescu, regele s-a înfuriat atunci cumplit pe ea”, povesteºte Djuvara.

Acest lungmetraj al lui Sergiu Nicolaescu va avea parte de douã luni de postproducþie, potrivit regizorului. Filmãrile n-au fost tocmai uºoare, afirmã cineastul: „Eu l-am jucat pe Carol ºi la patruzeci ºi ceva de ani, dar acum a fost mult mai dificil pentru cã e greu sã îl joci dupã ce a fãcut ce a fãcut pentru þara româneascã ºi a murit singur. A fost foarte greu, am fãcut aproximativ un film artistic în douã sãptãmâni, vã daþi seama? Eram ºi în cadru... vai de capul meu”, susþine Nicolaescu. Urmãtorul sãu proiect este „Poker”.

O scrisoare câºtigatã

„Filmãrile la «Carol I» cu Sergiu Nicolaescu au fost o plãcere.
κi poartã suveranitatea cu mare distincþie, simplu ºi natural. Pasiunea sa pentru film, dacã nu-þi stârneºte respectul ºi admiraþia, cel puþin o oarecare invidie ºi multã dragoste.
Ar fi un excelent profesor, de orice materie, bãnuiesc, de vreme ce primul lucru pe care ar trebui sã îl inspire un astfel de om ar fi probabil preocuparea permanentã pentru profesia pe care o face. Pentru astfel de oameni, vacanþa e un chin ºi munca, o plãcere. Aºadar, care e urmãtorul film, sire?
Semnat: prim-ministru Brãtianu, Rãzvan Vasilescu”