[europe_east]

vazut aseara American Psycho. Nu mi-a placut in mod deosebit ca poveste, ca subiect, chiar lasa de dorit, in schimb personajul principal este exemplar construit. Un nene foarte bogat care o ia razna, ni se lasa de inteles, din cauza vremurilor in care traim, a oamenilor, a scarii atat de frante a valorilor zileleor noastre. Totodata psiho-patologia este angajata puternic in construirea acestui personaj care o ia razna in planul fantasmelor, imaginandu-si ca ucide peste 40 de persoane.

Socialul este admirabil portretizat, in nimicnicia lui, in toata absurditatea, frivolitatea si schizoidia lui...oamenii se invidiaza intre ei si ajung sa se urasca pronind de la frumusetzea cartilor de vizita, de la cat de scump e apartamentul in care locuiesc, si mai ales, in functie de cine e capabil sa faca rezervare la restaurantul Dorsia (in aceasta lume, acela care reuseste sa faca o rezervare la Dorsia este cel mai puternic, stimat, invidiat, mascul din lume).

mie mi-a placut fff mult American Psycho. n-am putut sa ma opresc din a ma uita la film, pur si simplu, MI-A PLACUT. am recunoscut personajul principal (care e evident ingrosat pana la extrem) -- care este yuppie-ul american, baiat destept, scolit, care face bani multi, dar care 'in the process' si-a pierdut 'continutul'/sufletul/scopul in viata. Eu am luat filmul ca pe o metafora, o fabula, fara pretentii de realism per se. (Si evident, specialistii se vor uita intotdeauna la un film legat de specialitatea lor cu alti ochi... ceea ce pare sa fie cazul tau

una peste alta, ce vrusei sa spun: filmul asta mi s-a parut o trufanda, un deliciu... desi recunosc ca inceputul mi s-a parut mai interesant decat sfarsitul, cred ca preferam daca filmul se transforma in comedie mai putin neagra..