[Pashpix]

Adevarul continua sa va dezvaluie povestea "Comisarului"

Cum s-au nãscut Miclovan, Lãscãricã ºi „dom’ Semaca“


de Ioana Bogdan

Regizorul Sergiu Nicolaescu declarã cã visul sãu a fost sã realizeze un film de tipul celor vãzute de el între anii 1936 ºi 1942.

Un scenariu scris de Petre Sãlcudeanu ºi Titus Popovici în 1971 i-a dat posibilitatea sã-ºi aminteascã de doi actori americani: James Cagney ºi Humphrey Bogart. "E vorba, mãrturiseºte Nicolaescu, de filmele cu gangsteri care-mi influenþaserã copilãria, atrãgându-mã cãtre film, devenit mai apoi propria mea viaþã".
Trecând cu greu de cenzura de partid, filmul „Cu mâinile curate" a avut un imens succes de public ºi de presã. A realizat un record de spectatori în întreaga lume, chiar ºi dincolo de „cortina de fier". „Pot spune, conchide regizorul, cã a fost cel mai vândut ºi mai de succes film exportat în deceniul opt."
Pasiunea pentru filmele poliþiste þine ºi de istoria propriei vieþi. Regizorul a avut în familie un bunic, ºef de poliþie - tatãl mamei -, ºi un unchi comisar, în Bucureºtiul anilor 1935-1951. Aºa s-au nãscut comisarul Miclovan, Lãscãricã ºi Semaca. Acþiunea filmului "Cu mâinile curate" se petrece în ‘45-‘46, când România era încã sub ocupaþia trupelor sovietice ºi se îndrepta spre dictatura comunistã. Nicolaescu spune cã a trãit acele vremuri ºi i-a fost uºor sã le reconstituie, cu toatã fidelitatea.

„Am vrut ca Miclovan sã reînvie"

Sergiu Nicolaescu a vrut sã dedice acest film unchiului sãu, Gheorghe Cambrea, care, în anii ’50, a trecut prin închisorile comuniste Gherla ºi Fãgãraº. "A fost condamnat la 25 de ani de temniþã pentru cã-l arestase, la o manifestaþie de 1 Mai, pe comunistul Constantin David. Acesta din urmã era informatorul poliþiei ºi arestarea o solicitase chiar el. Putea fi spus acest lucru la proces, în faþa judecãtorilor comuniºti?", se întreabã astãzi regizorul.
În filmul „Cu mâinile curate", comisarul Miclovan moare la final, iar interpretul sãu iese din scenã. Regizorul peliculei declarã cã n-a prevãzut nici succesul filmului, nici faptul cã se va descurca atât de bine în rol. Atunci i-a propus lui Titus Popovici sã-l învie pe Miclovan. "Titus a refuzat, îºi aminteºte Nicolaescu. I se pãrea imposibil. Am fãcut-o singur, câþiva ani mai târziu, schimbându-i numele în Moldovan. E vorba de «Un comisar acuzã» ºi filmele care i-au urmat."

Comuniºtii au murdãrit „mâinile curate”

de Ioana Bogdan

Filmul „Cu mâinile curate" conþine ºi replici aluzive care au trecut de cenzurã.

Acþiunea începe cu scena durã în care o locomotivã omoarã un poliþist. Cu un om mai puþin, echipa comisarilor Miclovan ºi Patulea are nevoie de întãriri, aºa cã îl racoleazã pe Roman – interpretat de Ilarion Ciobanu – sã intre în Poliþie ºi sã dezlege cazul Semaca, alãturi de Miclovan.
Secvenþa în care Roman îºi ia, în faþa lui Patulea, angajamentul de a intra în Poliþie, se petrece pe stadion, în timpul unui meci de rugby, viitorul comisar având la bazã profesia de antrenor de rugby. Una dintre remarcile sale, neobiºnuitã pentru un film care apãrea în 1972, a reuºit sã treacã de cenzura comunistã: „Dupã ce lucreazã 10 ore în uzinã, îi pui sã joace ºi mai vrei sã ºi câºtige", zice, cu un dispreþ nedisimulat faþã de regim, Roman, arãtând spre jucãtorii din teren.

„Am introdus scene la cererea cenzurii"

Asemenea cuvinte erau un curaj maxim pe vremea lui Ceauºescu, crede Sergiu Nicolaescu. Pe de altã parte, mãrturiseºte el, „am fost obligat sã introduc unele scene la cererea cenzurii comuniste."
Despre titlul filmului, regizorul spune cã sunã bine, are rezonanþã, e puternic. Apoi, era credinþa, lozinca lui Roman", adaugã el. Actorii, îºi aminteºte Nicolaescu, au jucat excelent. „Gheorghe Dinicã joacã orice, dramã sau comedie. Lucru rar. E impecabil, atent la detaliile fine care fac personajul. Mihãilescu-Brãila, Papaiani sunt din acelaºi aluat. Buni profesioniºti."

„Am rescris începutul din «Ultimul cartuº»”

de Ioana Bogdan

„Ultimul cartuº" era programat sã fie realizat de Iulian Mihu, cel care, de fapt, l-a ºi început, povesteºte Sergiu Nicolaescu.

„Scenariºtii au fost revoltaþi de ceea ce voia sã facã regizorul, un bun prieten de-al meu. Conflictul a degenerat ºi a urmat schimbarea regizorului.

Eu refuzasem filmul. Povestea începea cu Mihai Roman, care se afla în maºinã cu instructorul, apoi toatã acþiunea se petrecea la mãnãstire. Iulian Mihu a venit la mine ºi m-a rugat sã-l fac eu, dar cu acelaºi deviz, altfel îi imputã studioul filmãrile fãcute. Pânã la urmã am acceptat", declarã regizorul.

A schimbat titlul în „Ultimul cartuº" ºi a fãcut un film despre felul cum Roman îºi rãzbuna prietenul. Astfel, a rescris începutul ºi sfârºitul peliculei respective, rãzbunarea ultimului cartuº ºi adio-ul pe care ºi-l ia Roman în cimitir. „Spun lucrurile acestea pentru prima oarã", mãrturiseºte Nicolaescu.

Foametea din `45-`46

Astfel au ieºit, de fapt, douã filme: rãzbunarea lui Roman pentru moartea lui Moldovan, apoi gara ºi hoþii de alimente, care existau realmente, dar ºi bãtaia de-acolo ºi finalul filmului cu Semaca. „Pe de altã parte, exista scenariul cu mãnãstirea pe care, sincer spus, nu-l agream deloc. A rezultat un film combinat: ceva din ce voiam eu ºi ceva din scenariul original", mai spune el.

Regizorul precizeazã cã perioada istoricã la care face referire filmul este cea din timpul foametei din `45-`46, cu grave efecte pentru Moldova, când Roman (Ilarion Ciobanu) trebuie sã prindã o bandã de hoþi care furau alimente dintr-un tren ce se deplasa spre Moldova.



„Fãrã Titus Popovici n-aº fi fãcut nimic“

de Ioana Bogdan

„Ultimul cartuº" e ºi ultima parte din povestea lui Miclovan. Filmele care urmeazã reiau încercarea regizorului de a reda faptele în conformitate cu istoria, în ciuda cenzurii comuniste.

Filmele din seria comisarilor descriu cu exactitate viaþa celor care lucrau în poliþie în vremea respectivã ºi sunt inspirate, de altfel, de modele reale. În peliculele de dupã „Ultimul cartuº", personajele se schimbã, la fel ºi intriga. Nicolaescu spune cã nu existã o suitã care sã corespundã cu vârsta sa, ca actor. „Continuãri sunt doar «Un comisar acuzã» ºi «Revanºa», de fapt, cele mai reuºite serii", adaugã el.

În „Ultimul Cartuº", personajul central e comisarul Roman, care devine, în timp, la fel de iscusit ca Miclovan, de la care învãþase meserie. Filmul începe cu finalul „Mâinilor curate", în care Miclovan moare rostind celebra replicã „Nu ºtiam cã doare aºa", iar Roman îºi propune sã-l rãzbune.

„Rolul lui Papaiani e sincer"

Segiu Nicolaescu a avut parte, ºi de aceastã datã, de o distribuþie de excepþie. Îl reîntâlnim pe marele Amza în rolul moºierului Semaca, pe care îl reuºeºte admirabil. Despre personajul lui Sebastian Papaiani, regizorul crede cã este sincer ºi foarte bine jucat.

Cât priveºte echipa din spatele camerei, Sergiu Nicolaescu nu ascunde cã Titus Popovici, scenaristul cu care a lucrat o bunã bucatã de vreme, era membru în Comitetul Central al Partidului sau cã Petre Sãlcudeanu a ocupat multe funcþii înainte ºi dupã revoluþie. „Dar erau oameni de bunã-credinþã ºi fãrã ei n-aº fi putut face nimic", spune regizorul.