|
Se contureazä un portret din câteva tuse trasate chiar pe liniile definitorii ale unei umanitäti substantiale; se simte cäldura profundä a unei relatii speciale - cum nu mi-a fost dat sä ating cu tata, care s-a dus când aveam 18 ani, dar cum încerc sä construiesc la rândul meu, de sus în jos.
Iar toate astea îmi amintesc unul dintre citatele mele favorie din Saint-Éxupéry:
"Singurul lux veritabil este cel al relatiilor între oameni."
|