|
Ma innebunesti tu pe mine, zau daca nu.....
ideea ca filmul asta are pretentie de documentare, it's all in your head
"Mio fratelli e figlio unico" ti s-a parut a avea pretentie de documentar?
Daca stam sa ne gandim bine, filmele chiar se aseamana: copilaria, adolescenta si maturizarea unei persoane pe fondul diferitelor turbulente.
In cheie comica, apoi dramatica.
In fond, daca tot abordezi politicul intr-un film, e clar ca trebuie sa ai si o oarecare pozitie. Si Satrapi are, ar fi culmea sa nu!
Tu ai o obsesie cu stereotipiile si cu cliseele? Se intampla ca multe lucruri, spuse si cunoscute si vehiculate de toata lumea sa fie adevarate si atunci nemultumiti de repetabilitatea asta punem verdictul de cliseu. Total aiurea.
Apoi, mai e si confuzia dintre cliseu si stereotipie. Stereotipia in sine nu e rea - ea exemplifica pe intelesul tuturor anumite aspecte ale vietii, lumii. Acuma daca spatiul unui film e asa limitat, Satrapi a exemplificat viata iraniana prin cateva stereotipii: rautatea invatatoarelor, politia si regulile ei, raportul barbat-femeie....astea fac parte din cotidianul oricui, le poti numi clisee?
|