|
Dä-mi voie sä te contrazic.
Consider cä medicina veterinarä e mult mai dificilä. Pacientul uman are gurä sä vorbeascä, îti povesteste toate cele, mai si coopereazä (de cele mai multe ori) - nu ca animalul, pe care esti nevoit sä-l examinezi pe muteste, în timp ce se smârcâie, se mâscoteste, scheaunä, scheläläie (chiar si necastrat) si (de cele mai multe ori) vrea sau sä muste, sau sä fugä. Ambele medicine necesitä intuitie si empatie, dar în cea veterinarä ele sunt nu doar obligatorii, ci si necesare la un nivel mult mai profund si sensibil. Altfel, nici nu te poti numi medic veterinar - esti sau mäcelar, sau hingher.
|