Originally Posted by Pitbull:
|
Am abordat problema ieri, la conferinta de presä, si s-a legat o discutie densä si dinamicä, în care Nae a afirmat explicit cä în cele din urmä tristetea primeazä; acea schimbare de registru, în tragic, asumatä pe ultimele douäzeci de minute, ne duce de fapt în ESENTA filmului, dupä ce comicul avusese rolul de a ne îmbia pânä acolo.
|
revenind
nu te pui cu autorul in ceea ce-i priveste intentiile
insa, revazind filmul, nu am simtit ca finalul coboara intr-un registru tragic, ca e sumbru (funebru, crepuscular
). am simtit ca urca in solemnitate, prin restabilirea echilibrului lumesc, ca tot drumul asta de 100 de ani capata proportiile meritate, mitice; dreptatea e facuta, valorile sint repuse in lacasul lor si ramine ceva deasupra tuturor astora - gestul tatalui, faptul ca saluta reusita fiului.