OK, atunci o facem simplu si direct:
Filme bune -> cronici bune.
Calitäti -> laude.
Filme medii -> comentarii asa si-asa.
Defecte -> critici.
Filme slabe -> analize severe.
Inclusiv în ceea ce priveste proportionalitatea:
Calitäti covârsitoare, predominante -> laude prioritate si extensive.
Defecte grave, fundamentale -> critici nemiloase si dure.
Calitäti minore -> laude retinute.
Defecte scuzabile -> critici îngäduitoare.
Etc., etc., etc...
Paragrafele le împart în functie de logica interioarä a textului. Uneori, de regulä la filme superficiale slabe, le pot forfeca la maximum - vezi "Wild Hogs", pe-o paginä mai din colo... Dar la filmele de continut asa ceva e improbabil, pentru cä ele, prin natura lor, presupun dezvoltäri de idei dense si ample, grupate în paragrafe integrale. Ar însemna sau sä-mi structurez discursul într-un mod propriu filmelor usoare (idei simple si scurte), sau sä-l paragrafizez aiurea. Si ce-am rezolvat?
|