Originally Posted by Pitbull:
Ar fi discutabile, poate, rapelurile vizibile la "Naºul" lui Coppola, culminând cu... punctul culminant: secvenþa din bisericã ºi cele imediat ulterioare, pe acelaºi fond sonor. Dacã, la Coppola, contradicþia se compunea prin montajul alternativ între "lepãdarea de Satana" ºi asasinatele comandate de Michael Corleone, aici imnurile religioase "comenteazã" arestãrile în serie ale membrilor familiei Lucas. Secvenþa în sine e corectã ºi justificatã, dar din pãcate rãmâne sub nivelul celei pe care o citeazã - atât la nivel de intenþie, cât ºi de realizare.
|
mie mi s-a parut ca intentia a fost de "rasturnare" a situatiei/scenei din Nasul: dupa cum se mai mentioneaza in film, un negru din harlem surclaseaza mafia italiana. pe aceeasi logica, ceea ce constituia victoria lui michael corleone asupra rivalilor, constituie acum infrangerea totala a imperiului lui frank lucas.
din punctul asta de vedere, scena nu mi s-a parut nu numai corecta si justificata, ci chiar inteligent construita cu o trimitere omagiala si postmodernista care mi-a smuls zambete de confirmare.