[mirodoni]

„Rãsfoind” CINEMAGIA, fãrã intenþii criminale, am descoperit dorinþa multora de a deveni scenariºti profesioniºti. Inevitabil, Pitbull le-a rãspuns. Dar aº vrea sã le rãspund ºi eu, însã nu mai ºtiu care pe unde a pus întrebãrile, aºa cã înfiinþez un nou subiect. Asta, mai ales, pentru cã mã surprinde cum Pitbull recomandã tuturor UNATC-ul. Este vorba de acelaºi (aceeaºi?) UNATC pe care eu nu-l cunosc decât prin filmele româneºti realizate, ºi pe care Pitbull l-a demolat într-un material scris nu-mai-ºtiu-când, nu-mai-ºtiu-unde, dar l-a demolat pâna la temelii, ba a lucrat ceva ºi la demisol, apoi a nivelat pãmântul deasupra ºi a pus panseluþe, ca prea-iubitul-nostru conducãtor, când s-a dãrâmat Casata la cutremuru’ din ’77. Nu cã am ceva contra, dimpotrivã, judecând, cum spuneam, dupã filmele vãzute.
Tot aºa era ºi în comunism: erai strungar, strunjeai piese, erai frezor, frezai piese. Adicã ce diplomã aveai, aia profesie profesai. Când aud, însã, cã existã o ºcoalã de scenariºti, sau de critici de film, mã gândesc ce ºcoalã de poeþi a absolvit Nichita Stãnescu, sau de critici literari George Cãlinescu. ªi totuºi, Pitbull are dreptate, numai cã nu a spus tot. Ca sã vã mai spun eu, fac o parantezã mare.
Pe vremuri, singura publicaþie de umor era URZICA. (acum nu mai e niciuna , dar foarte multe sunt de râs!). Mã interesa caricatura, ºi, pentru cã-mi ieºise redacþia în cale, m-am dus ºi am întrebat un redactor cum aº putea colabora cu un bun desenator, pentru cã eu nu am talent, dar am idei. Mi-a spus cã toþi caricaturiºtii vin ºi cu ideile lor. Am încercat sã-i explic politicos cã eu am ºi mai multe ºi mai bune, dar mi-a rãspuns cã nu asta conteazã. Dacã vreau, sã desenez eu, aºa cum ºtiu, nu asta conteazã. Cum, am zis eu, desenul nu conteazã, ideile nu conteazã, atunci ce conteazã ?! Tinere, mi-a zis redactorul, eram tânãr atunci, cum spuneai cã te cheamã? I-am spus numele meu, unul oarecare, dar al meu. Pãi vezi!?, mi-a rãspuns.
Deci, ca sã fii profesionist în cinematografie trebuie sã ai un nume. Dacã nu ai avut norocul sã te cheme Caranfil sau Saizescu, trebuie sã-þi faci alt nume, evident pe bani. Pentru asta, trebuie sã urmezi o facultate, douã, în alt domeniu, evitent pe banii babacilor, nu spãlând vase la un restaurant. Apoi sã faci pregãtire cu cine trebuie ºi sã intri la UNATC, cã de ieºit, trebuie sã ieºi. Dacã ai ºi ceva talent, cã nu e exclus, îl mai cultivi, îl mai pliveºti, îl rãsãdeºti ºi-l stropeºti la rãdãcinã periodic, ºi poþi realiza, dupã un timp, ca scenarist sau scenarist-regizor, filme cu spectatori. Poþi realiza ºi fãrã talent filme, cu bani de la CNC, dar nu cu spectatori. În tot acest timp, cum spuneam, ai nevoie de mulþi bani. Nu-þi poþi permite sã-þi urle copiii de foame pe acasã, sau sã te cicãle nevasta pe unde þi-ai petrecut timpul în ultimii doi ani fãrã leafã. Dupã ce ai un nume, e mult mai uºor. Nu chiar foarte uºor, pentru cã trebuie sã ai grijã ºi de cei care vin din urmã, sã nu þi-o ia înainte. Nu cã ar fi obligatoriu sã alergi mai repede, dar ceva piedici tot trebuie sã le pui. Uitasem varianta sã ai ºi nume, ºi bani, ºi talent. Dar pentru asta trebuie sã te cheme Porumboiu.
Ca sã vedeþi cât de important este sã ai un nume, primit de la cineva, vã dau un exemplu, ca o perpendicularã la ce-am mai spus. Florin Piersic jr. scrie. Nu pentru el, publicã, pe bani. Are ºi cititori, adicã cititoare, cã altfel patronu’ nu l-ar plãti. ªi scrie pro-fund. De exemplu, despre nasturi. Însã, aici e aici, nu scrie oricum! Scrie cu literã micã la începutul frazei. Am crezut cã e o greºealã de tipar, dar nu, i-am vãzut scrierile ºi în altã publicaþie. N-am reþinut numele publicaþiilor, cã nu le-am mai cumpãrat de atunci, dar, oricum, Florin Piersic jr. scrie!
Dar eu voiam sã vã spun cum se ajunge scenarist profesionist... Ce înseamnã sã n-am pregãtire de specialitate!
Pitbull n-a spus cã un cititor profesionist nu se uitã nici cu... ceafa la un scenariu care nu e scris cu un program special care costã pe puþin 200 de dolari. Dacã un rând dintr-o replicã nu are fix 40 de semne ºi nu este la jumãtatea paginii nu are nicio valoare. Dacã numele personajului nu este scris cu litere mari, la jumãtatea paginii, actorul va sughiþa în timpul filmãrilor. Dar nu mai enumãr eu toate regulile, le gãsiþi în Regulamentul CNC, ca ºi cum de la concurs, scenariul ar intra direct în producþie. Niciun astfel de program nu a rezolvat, însã, problema diacriticelor. Astfel, poþi citi în cea mai profundã dramã cum o fatã „mangaie parul iubitului ei”. Sau îl priveºte în razele Lunii, depinde de caz.
Evident cã toate au un rost. În primul rând sã se vadã dacã pretinsul scenarist a trecut pe la UNATC, sau dacã are pe cineva pe acolo.
Eu sfaturi mai am. Timp s-aveþi sã le citiþi!