No Country For Old Men (2007)
dar pentru babe, se gaseste.
Chilling to the bones, impecabil ca realizare tehnic-regizorala, but hardly rewarding as a story.
Probabil cartea lui McCarthy ofera o perspectiva mult mai clara a povestii, dar meditatiile lui Tommy Lee Jones (Seriful Bell) din film despre viata si raul implacabil, ca-n povestea cu drobul de sare, chiar nu m-au excitat filosofic;
Deci avem de-a face cu un pot de doua milioane de dolari, o camioneta plina cu droguri, campul e plin de cadavre si un nepricopsit care isi asuma constient riscul de a insfaca Samsonite-ul cu bani, tot cartelu, bounty hunters si un killer psihopat on the loose pe urmele lui, iar Seriful neamului face pe ganditorul de la Hamangia. Cheama FBI-ul coane, sau sa vina Michael Bay cu un commando, just shoot the damn freak!
Violenta gratuita, oameni cumsecade pusi fara drept de apel in fata killerului fara constiinta sau care chipurile are are ratiunile lui bolnave never explained enough, cel mult le poate oferi sansa de nu-i ucide dand cu banul, impersonal si cu o voce lugubra, paralizandu-si parca victima initial - "Do you have any idea how crazy you are?" ii spune bounty hunterul Carter (Harrelson) care il cunoaste bine. Raul e rau, ce rost mai au alegoriile? O constructie perversa, pentru ca nu serveste ca justificare pentru nimic decat sa exacerbeze sentimentul de angoasa al personajului haituit ca in filmele gore, cu care pana la urma nu poti sa devii decat solidar, desi stii ca n-are nici o sansa. Cad greu la stomac franturile de umor, inerente Coenilor, in care este implicat personajul malefic.
Not a cool killer, un rol de-a dreptul sinistru pentru Bardem. Atat de sinistru, incat la una din lansarile recente ale filmului la care a fost prezent, nimeni nu se apropia de el (bit of info).
Celalalt personaj, haituitul (Llewelyn/Josh Brolin) jongland intre fuga-i sanatoasa si cheating the devil, cu o singra confruntare in care il raneste pe ucigasul-fanomas. In urma caruia, cel putin un invatamant sanatos, ucigasul nu-l mai vaneaza direct - poate din superstitie-, ci santajandu-l cu uciderea familiei.
Introducerea partilor tertze in film for "karma is a bitch" reasons, iarasi boala grea a Coenilor. Filmul se scrie ca ar fi o ecranizare fidela a cartii, ceea ce ii poate absolvi de vina directa, dar cu siguranta s-au aflat in elementul lor. Mexicanii care apar din senin pe urma fugitivului, ca si ei aveau transponderul care localiza valiza cu bani, un personaj misterios caruia i se confenseaza Bell si scena cu accidentul din final care pune filmu-n cui exact in coada de peste.
Alte chestii ramase total obscure, posibila filiatie Chigurgh-Bell.
Never been a fan of Coen bros, talent regizoral si scriitorices urias, dar fara finalitate elocventa, nu mi-a placut filmul pe ansamblu, Cannesul putea sa-i onoreze insa cu un premiu, macar pentru autenticitate. Lasand la o parte marea capodopera romaneasca din competitie :hmm: .