Opriti ceasurile toate, telefonul îl täiati,
Câinelui, sä nu mai latre, un os gras grabnic sä-i dati,
Pianele sä amuteascä, si cu-o tobä înfundatä
Scoateti dar sicriul pentru adunarea îndoliatä.
Sus pe cer sä dea târcoale avioane tânguitoare,
"A murit" scriind pe boltä cu fumul din reactoare,
Decorati cu funde negre porumbitele la gusi,
Politistii de la trafic sä poarte negre mänusi.
Mi-a fost Nordul, el, si Sudul, Räsäritul si Apusul,
Säptämâna lucrätoare, weekendul, josul si susul,
Si amiaza, miezul noptii, vorba, cântul îngânat;
Vesnicä-am crezut iubirea; ce amar m-am înselat!
Stelele sunt nedorite; pân-la una, jos le dati,
Luna, dar, împachetati-o, soarele îl demontati;
Puneti marea-n magazie, mäturati de tot pädurea,
Cäci nimic nu foloseste, nici aici si nici aiurea.
(O traducere gräbitä, asa, la botu' calului. Dai douä beri - lui Stefan si mie.)
|