irene,
afectiunea sincera nu poti pur si simplu s-o primesti,..nu-ti cade din cer!
..ea poate fi doar castigata, daca o meriti
si nici nu castigatul acesta nu poate fi decat ceva natural..si atunci ma poti intreba? ce pot face eu? ..pai poti face ceva, poti incerca sa-ti oferi cat mai multe oportunitati ca oamenii sa te cunoasca..sa fii naturala si cine te va place atunci te va place sincer! :love:
e bine sa ai prieteni..e chiar foarte frumos..dar eu cred ca prietenia sincera e cand ti-e bien cu tine insuti, cand esti puternic si "on your own" iar prietenii sunt pentru ca pur si simplu ii placi, apreciezi timpul petrecut cu ei ca fiind de calitate si special.. :love:
nu-i cauti pentru ca esti singura sau mai stiu eu ce alte motive..ii cauti pentru ca ti-e drag timpul petercut cu ei, il consideri special si privilegiat..
si legat de cuvantul "privilegiat" imi amintesc de un tip cu care am iesit eu de cateva ori, era ok, eram ok, dar nu-mi placea in mod deosebit..insa fiind amandoi oameni ok, ne simteam bine impreuna, comunicam bine..si din cati tipi cu care am iesit eu (desi pana la urma n-am ales sa fiu cu el) mi-amintesc de el cu drag..si stii de ce? pentru ca era siner in ceea ce facea..uite, de exemplu, am iesit odata cu el la plimbare si-am vorbit si-am zambit si-apoi am stat pe-o banca..era primavara si-am inceput sa vorbim si dintr-o data m-am trezit ca realizez ca de ceva timp el imi mangaia usor bratul..mi-l mangaia de ceva timp dar o facea atat de natural si de intim incat l-am intrebat "Ce faci?"..
mi-a raspuns cald si natural "ma bucur de privilegiul de a te atinge"..mi-a placut vovea lui mai bine spus sinceritatea vocii lui incat nu mi s-a mai parut nimic deplasat si chiar m-am simtit special atunci, chiar daca stiam ca intre noi nu poate fi acel ceva care sa trezeasca pasiunea mea..dar mi-a placut momentul..imi amintesc cu drag de el..tocmai c-am simtit sinceritatea aceea "cruda", neprefacuta..
cam asta cred ca este si cu prietenia, cand este sincera si dezinteresata are valoare altfel nu prea :love: