Revazut Pierrot le fou!
Unele guri rele spun ca a fost facut pentru ca autorul semnase deja contractul (fara sa fi avut filmul in minte). Adica e facut fortzat, asa, la comanda! Ei si ce daca! Foarte bine! A iesit ce a iesit, un film ametitor de dinamic, de intertextual, de schimbator! Nu am gasit nimic constant (ceea ce e formidabil): nici in scenariu (adica in afara de firul povestii - a la Bonnie and Clyde, vorba lui Marx- care e doar un pretext in scenariul acesta) care se improvizeaza pe sine, nici in referintele culturale (avem cand benzi desenate, cand mitologie, cand poezie moderna, cand baudelaire, spre deosebire de Le mepris, unde referinte se fac numai la mitologie si cinema), nici in muzica, nici in personalitatile in sine ale personajelor (care evolueaza foarte conjunctural).
Cred ca principiul dupa care functioneaza Pierrot le fou este cel al asociatiilor spontane. Aproape inconstiente, totusi! Nu complet inconstiente!
|