|
Kinamand/ Chinezul
Keld, barbatul aflat in divort, omul ce trece printr-o criza existentiala dar in acelasi timp linistit, o unda de multumire ii razbate pe fata tot timpul. Ramas fara o baza de sustinere atat din punct de vedere sentimental cat si gastronomic, isi gaseste refugiul intr-un restaurant chinezesc din apropiere. De la culinarul hulpav Number 22 si pana la atasamentul si confienta pe care i le insufla generosului proprietar Feng (care de altfel este un tip simpatic, amuzant, un om bun, cum linistea si ideea filmului o transmite despre cultura poporului chinez) Kinamand este de fapt danezul, chiar Keld. Inteleptul Feld propune o solutie benefica atat pentru sora lui (interpretata destul de bine de Vivian Wu) cat si (inconstient intuita) pentru drama amoriceasca a lui Keld dar si in ajutorul familiei asiatice sau chiar problema celor 8000$(Euro) "complicatie" a divortului. Ling trebuie sa se casatoreasca de forma cu Keld pentru ca aceasta a obtina viza temporara pentru a locui legal in Danemarca. Filmul exceleaza prin naturaleze (actor principal si machiaj premiate), simplitate si o doza de original iar replica "Pot vedea meniul?" atinge varful comediei. De altfel nu am inteles cum Chinezul este categorisit ca gen: comedie, tinand cont de drama sugerata direct de moartea lui Ling - inima marita, simbol al bunatatii si iubirii impartasite de aceasta dar si perspectiva calda a cum e vazuta dragostea de asiatici. Punctele de suspensie de pe alocuri: scenariul trece prea usor prin momente antagonice (Keld plange apoi linistea i se reaseaza pe chip), problema cruciala a eroinei asiatice vis-a-vis, corelat (fortat chiar!) cu santajul impus de ex-wife induc insolubilul aspectelor narative lasand un gust searbad de plictis si nepricepere: Henrik Ruben Genz si Kim Fupz Aakeson nu au castigat vreun premiu. Deci scartaie pe la viziune - scenariul, dar el denota o stare bine gandita, o poveste de dragoste simpla (intentionat logica) si nu se arunca in Shogun, The Last of the Samurai, Rambo 2 (ce am revazut sambata cu nostalgie - expozitia unei iubiri ce nu ar fi avut loc!) in general action-heroes-transatlantic-mouvies de second hand de la Hollywood cand albii sorbeau ceva fabulos (vezi Doamne, diferenta mare culturala!) cu misterioasele asiatice (parca nepoate de nimfe). Aici povestea de dragoste curge bine, cotidian, real, doar ca ea este decupata si reasamblata gresit in panorama ideii, povestii mari. Coloana sonora, nehotarata intre acceptabil si emotionant, a fost compusa cu indemanare. Regia surprinde trairile dar dar in acelasi timp dezorienteaza prin focalizare, lipsa de perspectiva si poate ca (Neuptolem nu e regizor!) asta este un punct forte: filmul se desfasoara "doar" in interiorul unei familii de chinezi din Danemarca.
Nyfes/Miresele/Brides, o productie greceasca din 2004, nu m-a surprins atat demult, Ioanna Karystiani s-a pierdut haotic in interpretari, salturi confuze. Cele 700 de mirese prin posta, originare din Greece si fotograful american, ce traiesc parca o mica epopee (nu ca-n Titanic!) la bordul unui vapor in drum spre New-York, in 1922. Emotiile, destul de puternic accentuate, rezulta mai mult din potential decat genial, iar evenimentele de pe nava sunt cam tot ce s-ar fi putut intampla la vremea aia luand in calcul situatia concreta a reveriilor virgine spre American-Dream. Doar finalul, momentul debarcarii la New-York exalta si amotioneaza scenaristic, regizoral si nu numai (actrita Vicoria Haralabidou, interpreteaza magistral pe eroina - premiu de altfel la Festivalul de Film de la Salonic) cand miresele isi cauta fiecare barbatul salvator de peste Atlantic, iar Niki Douka cu parul alb (aici nu am inteles ce au vrut sa spuna pentru ca actritei chiar ii sta mai binje in noul "look" -consecinta a traumei de pe vas: Haro se arunca in apa) il gaseste si ea intr-un final (pe un fel de Don-Diego-de-la......), incapatanata, responsabila, demna si femecatoare, sensibila si puternica in acelasi timp: exact ce nu se potriveste cu personalitatea lui Norman Harris, oare el nu vede???
Neuptolem; 14 mai 2007; 14:34 - 15:30.
|