Originally Posted by Liou:
|
nu am inteles insa alegerea mortii lui, dupa ce afla ca prietenul lui de fapt traieste and so on... pana la urma, in ce masura i-a reusit si liberul arbitru asupra propriei morti?? sau tocmai asta a fost ideea, a liberului arbitru?? sau atata timp cat esti impacat cu tine, D-zeu te iarta si poti face ce vrei, inclusiv sa-ti alegi propria moarte??
nu stiu, mie mi s-a parut un pic cam fortat sfarsitul sau poate nu l-am inteles eu..
|
nu stiu daca Dumnezeu te iarta atita vreme cit esti impacat cu tine... din exemplele literare pe care le-am parcurs (casa zic asa), cred ca situatia e exact inversa! ca si in cazul tipului astuia. nelinistea il indreapta spre credinta, culpa...
s-apoi smecheria nu e sa faci ce vrei fiindca Dumnezeu oricum te iarta, ci sa il iubesti pe D, apoi sa faci ce vrei - caci atunci nu mai faci decit vrerea Lui, de fapt (o poveste plictisitoare din Fericitul Augustin). mai repede ar trebui sa il privesti pe tipul asta
ca pe un fel de David Blaine rus
- nu ai vazut - vorbeste limba ghiavolului, face minuni, sperie oamenii, moare cind are chef... daca ar fi facut Blaine trucul cu mersul pe apa, sigur il facea si calugarul din 'ostrov' cind era vorba sa salveze copilul mamei care voia sa nu-si piarda locul de munca.
problema liberului arbitru tine de alegerea umana in anumite imprejurari: in fata unei situatii alegi sa faci bine sau alegi sa faci rau (pentru o lume crestinizata - toate astea prin raportare la Constiinta Suprema). (filosofic vorbind, problema liberului arbitru e mult mai cuprinzatoare). oricum ai privi, nu are legatura cu alegera mortii in film... eventual, din perspectiva liberului arbitru poti interpreta scena in care el trage asupra camaradului sau... apoi poti privi toata povestea in mod determinist... dar nu stiu daca merita.