|
hai sa analizam putin argumentul tau: tu spui ca, atata vreme cat anumite episoade sunt ridicole in biblie, e scuzabil daca ele sunt ridicole si intr-un film. ai cam incurcat borcanele - biblia nu are finalitate estetica, deci unui episod biblic nu i se poate reprosa ca e ridicol dpdv artistic, pentru simplul motiv ca nu a fost scris cu intentie artistica. pe de alta parte, filmul poate fi evaluat pe criterii artistice (ba eu as zice chiar ca orice alt criteriu e vax), deci am tot dreptul sa-i reprosez caderea in ridicol, chiar si atunci cand contine motive biblice.
daca ceea ce (fortand definitiile) poate fi considerat ridicol in biblie e ridicol si in film, nu inseamna ca asa trebuie sa fie, ci doar ca cei doi scenaristi n-au fost in stare sa aprofundeze materialul biblic, ci au preferat sa serveasca publicului o interpretare vulgarizatoare, usor de digerat si lipsita de subtilitate.
vad ca ai tendinta sa faci generalizari pripite: "nu cred ca poti vorbi despre Dumnezeu si credinta undeva (carte, film, pictura) fara sa fii un pic patetic...interventia lui Dumnezeu este intotdeauna incredibila". ambele afirmatii sunt discutabile. despre Dumnezeu si credinta poti vorbi oricum, inclusiv la misto (vezi south park). cat despre interventia lui Dumnezeu, n-as zice ca e intotdeauna incredibila - cred ca stii destule filme/carti in care interventia divina are aspectul unei banale coincidente, care nici nu atrage atentia personajelor.
"tu probabil ai asteptat sa fii convinsa in scenele cu pricina de existenta sacralitatii sau mai stiu eu ce..." don't make me laugh... ce-ar fi sa nu mai incerci tu sa ghicesti ce asteptam eu?
ultima observatie - poate ca e un scenariu care cade greu la stomac; depinde la ce categorie de public te referi. mie mi s-a parut usurel (compara-l, de exemplu, cu taxi driver, un film cu care are destule asemanari) si cred ca gargara religioasa a fost folosita tocmai cu intentia de a-i da un aer profund/serios.
|