Päi...
Märgelatii, deci:
Primul mi-a pläcut, la nivel de pseudo-western românesc prepasoptist. Ca film de actiune în decor natural (si naturel) era agreabil. Destul de vioi.
Al doilea: cädere bruscä. Devenise trenant, tärägänat, greoi... Imi mai pläceau doar unele secvente.
Al treilea: insuportabil de plicticos. Deja, nu fäcea decât sä lungeascä pelteaua - iar secventele de actiune (cavalcade, fusillade, pumnade
) nu mai salvau nimic, pentru cä erau TOT-ALEA SI TOT-ALEA: aceiasi cascadori, pe aceiasi cai, la aceiasi vulcani noroiosi sau râpi rosii din Sebes sau maluri de Dunäre, filmati la fel cum se miscau la fel si mureau la fel.
Ultimele trei nu le-am mai väzut decât la nivel de secvente, pe la televizor; genul äla de secvente de-ti vine sä fugi în altä camerä - groaznic de mortäcinoase. Combinând asta cu ce mai comenta lumea, presupun cä trendul descendent a continuat inexorabil, imuabil si inefabil.
* * *
Comisarul Mihai Roman:
Era creatia lui Petre Sälcudeanu, în romanul
"Ucenicie printre gloante". Ulterior, Sälcudeanu si Titus Popovici au fäcut din el scenariul filmului
"Cu mâinile curate". (Romanul se termina cu moartea lui Patulea si a lui Scortea; personajul Miclovan apärea doar în treacät. Multe alte lucruri erau schimbate, alte personaje, alte momente - se petrecea în decembrie 1944, nu în aprilie 1945...)
Apoi, Titus si Nicolaescu au dus mai departe personajul, în
"Ultimul cartus".
Cum Nicolaescu voia sä-l învie pe Miclovan (în varianta Moldovan), el a abandonat proiectul, începând seria respectivä (cu
"Un comisar acuzä" - propriul lui story, scenarizat de Vintilä Corbul, Eugen Burada si Mircea Gândilä).
Intre timp, Titus l-a fäcut pe Roman, din comisar de politie, colonel de securitate (cä de, politica era în miscare, atunci în 1945-47), si l-a purtat prin vomitivele
"Conspiratia" (demonizare a P.N.T. si a lui Maniu),
"Departe de Tipperary" (titlu de lucru:
"Fuga"; legitimare a înscenärii de la Tämädäu) si
"Capcana" (titlu de lucru:
"De unul singur" - demonizare a grupurilor de partizani anticomunisti din munti).
* * *
"Profetul, aurul si ardelenii" mi-a pläcut. Un "western-sarmale" (pandant la "western-spaghetti") vesel foarte bine lucrat.
Nici
"Artista, dolarii si ardelenii" n-a fost räu - desi, boala lui Veroiu, era prea contemplativ, ceea ce cu scenariul nu se pupa de nici un fel.
In fine,
"Petrolul, pruncul si ardelenii", desi cel mai zglobiu si bogat ca imaginatie, era si cel mai slab: inegal, de un estetism vizual absolut gratuit, cu diverse bizarerii doar ca sä ne däm interesanti, plus chestia aia ridicolä cu tuf-tuf-tuf! de la sfârsit... Un post sincron de tot cäcatu' (si când i-am zis lui Ovidiu Iuliu Moldovan, zice: "Cum, mä, de tot cäcatu', cä l-au fäcut americani get-beget, de la ambasadä!" :? "Nu, stiu," zic, "mie-mi suna fals!" Nu peste mult, am dus la film o americancä din Utah si zice:
"Yeah, it's clear: they're from the East Coast and trying to imitate the Western accent!" :lol: (Adicä, de parcä Adrian Päduraru, Cosma Brasoveanu si Tamara Buciuceanu ar începe sä vorbeascä cu "No, servus, drajilor, haidat' s-om mère!")