(pitbull, acest thomas mann al cinemagiei)
si mie imi place (acum) cum scrie pitbullu'.
la inceput aproape am varsat ce tot ce am halit (de la Paste pana la cronica respectivului) cand am vazut cantitatea + acribia + pedanteria - umorul - sclipirea - introducerea - bancul - duda = ludicul x eruditia x staruinta.
dupa, m-am obisnuit cu el(e) - e greu, dar reusesti - si le-am
(mai) citit in intregime.
sunt puncte de vedere epatante, dar pertinente si f interesante.
daca nu (prea) placute ochilui...
(cine ar prefera oare genialul (?) Munte vrajit ori minunata Casa Buddendbrook- in aceea vreme T. Mann era platit la kilogram! - in detrimentul taioasei Corectii, sa zicem, a lui j.franzen? (nu cu putin mai intinsa)
...macar incredibil documentate, argumentate. (nimeni nu e perfect, caci, pana la urma... Some Like It Hot)
concluzia: thomas mann al cinemagiei este printre noi.
apropo, multi, inclusiv Mann, spun (dar cine ii crede?) ca Muntele vrajit este si mai minunata la a doua citire si absolut fenomenala la a treia recitire, a patra, etc...
!!! despre gost rider
mi l-a imprumutat cineva, ca cica era pe primul loc in SUA, nu am putut depasi primele doua minute.
acum nici chiar asa (desi imi plac la nebunie bd-urile, 300, f.miller & tarantino). vorbim totusi de filme ori filmulete, azucene (unde gasesc comentariul la azucena???, il doresc!) si ticalosi, dar infectia aia cu motociclete in flacari, au! ma doareee!
(cum ai reusit, oare, domnule pitbull sa il urmaresti pana la capat si apoi sa il mai si povestesti. ba, mai mult, sa te si abtii, sa nu-l desfiintezi, sa-l faci varza. etc. ramane un mister...)
a doua concluzie este ca pt dumneata nu conteaza filmul pe care il consumi. iti vezi linistit de treaba, povestesti, compari, descrii. traiesti la maxim scrisul, nu filmul.
parerea mea.
(cu toate astea imi plac cronicile semnate pitbull, nu am fost ironic. ca sa nu existe interpretari)
|