Eu mi-am refuzat sa citesc inainte cartea pentru a ma sustrage unei deziluzii; asa ca am vazut filmul; un narator crede in istetimea cititorilor lui in momentul in care da coordonatele, lasandu-l pe el sa continue, sa participe la poveste, sa contruiasca mai departe; amintesc asta pentru ca filmul acesta o sa fie bun in momentul in care eu ,ca spectator, sunt aproape de a identifica senzatiile acelea olfactive; pe unele le recuperez din memoria olfactiva, pe celelalte le creez pe loc; istetimea in acest caz consta in a auto -crea senzatia olfactiva care ti-e straina; cum miroase parfumul "Amour et Esprit"? dar...cel creat de Grenouille? si cati ati reactionat la mirosul pietei de peste din parisul sec. XVIII?e greu fara a prezenta aburi usori sau imaginea valurita sa sugerezi mirosul. Va provoc sa gasim modalitati de a filma un film despre olfactiv. Cine incepe? dap; si de ce atentia e concentrata pe ochi, la fel de mult ca pe nas? personajul meu n-ar fi plans la final, pe esafod, de remuscare ci personajului meu i-ar fi curs sange din nas;
__________________
I am not lucky, I am good...
|