|
candoarea, inocenta pe care o degaja tipul, umorul cu care vorbeste, iubirea pe care o arata fata de natura, animale, Adevar, familia... si in acelasi timp, executii in direct, cu public...
cine poate fi? a, nu, nu e Vadim.. nici colegul sau mai scund in idei, Becali...
e taticul lor, o sursa de inspiratie cel putin pentru primul amintit mai sus, e generalul Idi Amin Dada realizindu-si un Autoportret in filmul lui Barbet Schroeder.
sute de mii de victime facute in Uganda...
in combinatia inocentei cu degajarea haz-lie, in felul incare simte politica (este o evidenta fata a raului)... omul asta, Idi Amin Dada, este fantastic... iar ceea ce a realizat Schroeder e fabulos.. sa ajungi atit de aproape de fata unui dictator... el umple ecranul cu volubilitatea sa... Amin e actor si regizor in acelasi timp (la un moment dat incepe sa dea indicatii cameramanului)... nareaza cu stil, e un povestas innascut, ride cu pofta... este serios, impunator in sedinte... e un criminal in fapt...
un documentar inepuizabil pe care am ales a-l vedea ca bi(bli)ografie in asteptarea lui Last King of Scotland...
Schroeder povesteste cum pica uneori tensiunea electrica in capitala Ugandei, noaptea, iar cauza era ca aruncau atitea cadavre in Nil ca nici macar crocodilii nu mai razbeau sa le manince, asa ca trupurile ajungeau sa blocheze turbinele hidrocentralelor...
|