Transylvania, ultimul film al lui Tony Gatlif. Cu ce altceva decat cu si despre tigani, in obisnuita-i maniera: multa muzica (buna), poveste, caractere, toate schitate minimal, ideea generala fiind: "Libertatea (si muzica) above all". Surprize majore insa: Asia Argento in rolul italienecei indragostite de un tigan roman si venita sa isi caute iubitul prin tara lui Dracula, iar Birol Unel (tipul din Gegen die Wand! don't u love this man?) pe post de consolator and not only
(se repeta putin povestea din Gegen die Wand... ) gasit prin aceeasi tara. Amandoi (dar mai ales Birol) sunt magistrali si dau greutate filmului.
Puncte forte: Gatlif is getting better and better at it, i.e., muzica, montaj (ma rog, cat inteleg eu) si pe deasupra si unele scene inspirate: candelabrul venetian atarnand de cablul de curent electric si luminand feeric padurea si drumurile desfundate.
Daca e sa ii reprosez ceva ar fi urmatoarea chestie: daca e sa compatimesc cu soarta unui personaj, as face-o mai mult si mai cu inima daca as inteleg un pic mai mult despre ele: de ce sufera, si ce anume din trecut le face sa urle asa de tare (e o scena in film cu Asia care urla cat o tine puterile, asa cum numai ea stie... dar singurul lucru pe care il stim despre ea e ca a lasat-o barbatu-sau. ) Ineficient, as zice. Dar in fine, nu pare ca Gatlif sa se priceapa la povestit si la subtilitati. Altminteri, I enjoyed.