|
Grbavica
Jasmila Zbanic
la nivel imaginar, asadar tot iluzoriu, pina la urma, pentru a recupera viata pierduta in tumultul si drama unui razboi, in gropi comune si in tabere de refugiati sau lagare de concentrare, probabil trebuie sa faci/sa vezi atitea filme cite zimbete ori sarutari, lacrimi de bucurie ori mingieri ai fi primit sau trait in zilele pe care istorii ce nu te privesc personal ajung sa te cuprinda si sa te doboare (cel putin momentan).
mi-e greu sa cred ca e vreo familie in Serbia, Croatia, Macedonia ori Bosnia care sa nu aiba o victima in interior. de aceea nu e de mirare ca in toate filmele distinse iesite dupa razboi din zona respectiva (Underground, No Man's Land, Grbavica) foarecele care sectioneaza cureaua de transmisie este razboiul anilor 90.
un film clear & simple, nu priveste cu minie in urma, ci traverseaza paliativ un Sarajevo contemporan cu femei care-si demoleaza saptaminal simtirea rememorind istoriile de-atunci, pentru a avea energia de a nu gindi trecutul pina la urmatoarea intilnire, cu patroni de cluburi etno gindind lumea in pronosticuri fotbalistice, cu muschi umanisti, cu dorinte de a pleca, cu tineri razgiati si, mai ales, cu identitati cautate!
ursul de aur la berlin,
o tinara-realizator,
un film care mi-a zgiriat bine stomacul!
|