300 (2007)
doua duzini de no-names britanici, mai neciopliti ca vikingii din reclamele Capital One, rasi la pectorali si fandand martial in fata ecranului verde, decupati si lipiti pe backgrounduri smooth-blurate, and
Shake it babe. :hmm:
filmat doua luni si post-procesat un an de zile, frame cu frame, eliminand orice detaliu/noise care ar distrage atentia, accentuarea imaginilor care tin de iluzia optica in defavoarea detaliului, cu voiceover de povestitor care explica ce vor sa faca ca pentru retarzi pana si dialogurile simplificate pana la redundant in fraze sterile si note muzicale martiale fara finish.
camera moves in toate directiile ca in playstation games cu stop pe cadru ca pentru a prinde cel mai bun unghi cand sulita strapunge gatzii si mandibulele, sau in jurul personajului care se lupta anticipand directia din care vine urmatoarea lovitura, sangele tsasnind all-over din toate directiile in jet nepixelat, mamelucii persani intzolizi cu ninja outfits si scarry movie masks, Xerxes in Dennis Rodman body-piercing alure cu j-de mii de bratari, cercei si inele prin toate sfarcurile, si tarabostele spartan cu ceata lui de chippendales in slipuri Speedo de p'ele ultimul ragnet..cu mantii purpurii si scuturi argintii, sau probabil doar placate cu staniol, de se infigeau sagetile in ele.
cu atata destrabalare CGI, aproape ca urasti scenele statice in care se mai si discuta, mai ales ca sunt saracacioase de tot ca decoruri de studio ieftin canadian si de-a dreptul ..jenante in continut verbal. Inainte de a-l imbrancii pe solul persan in putzul fara fund Leonidas tarabo cu accent de Glasgow ranger se uita la soatza care da din cap aprobator, which makes him look kinda pussy..sau cateva momente care vor sa sugereze lascivitatea in care se lafaia Xerxes, par ca o scena de striptis intr-o carciuma de tzara. Singurul moment exciting - excitatia oracolului delphian, care reveleaza niste sfarcuri destul de naturale. :w00t:
ca pana la urma mor ei toti 300 se stie, or at least asa spune legenda, motivatia ce-i mana pe ei in lupta nu este insa explicata - intarzierea accesului armatei persane pentru ca grecii sa se poata mobiliza - asa cum e expusa povestea in scenariul de graphic novel devenit film, cei trei sute de fantastici par mai degraba niste fanatici cu care e greu de simpatizat sau de a le aprecia calitatile, ca si in benzile desenate, e doar sheer gluttony of senses spre imagini mai viscerale - o violenta inofensiva si cam obeza.