[Carmine Galante]

mai grav este ca industria de film romaneasca nu exista nici macar la stadiul de embrion. au disparut sute de cinematografe care reprezentau o piatza de expunere si desfacere, deci, implicit nivelul de accesibilitate al unui film si cel de profit va sucomba. daca n-ai un loc de vanzare, cum poti face bani?!
iar cnc-ul isi permite sa arunce bani pe filme jenante.
singura evadare ar fi ca regizorii talentati sa lucreze cu producatori si bani straini, dar asta inseamna sa renunte la unele balcanisme ce inca le mai intovarasesc mentalitatile.

Nu stiu daca asta e solutia, dar in orice caz, cinematograful romanesc nu exista, iar problema nu cred ca sunt nici actorii, nici regizorii si nici banii, ci apetitul foarte scazut al publicului de la noi pentru cinema de calitate, lipsa de educatie minima cinematografica, probleme zilnice ale omului care-l indeparteaza si-l fac numai de film sa nu aiba chef. Toate astea concura spre faliment. DRCF - UL AVEA IN '89 455 DE SALI DE CINEMA. AZI NU CRED CA MAI FUNCTIOANEAZA 50. De profit nici nu cred ca mai e nevoie sa pomenesc. La toate acestea se adauga pofta pentru jaf si devalizare a celor din societatile de specialitate (Rofilm, RomaniaFilm), ma refer la conducere, care nu prea are de-a face cu cinema-ul, care considera munca in domeniul asta un simplu job, o ocazie de a face bani, faptu' ca-s numiti pe criterii politice si mai ales ca aceste societati nu s-au privatizat la timp.

@Carmine Galante
Te prinde bine postura de avocat al necuratului. 8)

I know.

Cred ca te referi la documentarul "Peisaj dupa embargo" (1997).

Dap, il caut acum sa-l revad sa vad daca-mi lasa aceiasi impresie. Oricum stiu ca regizorul a avut originala idee de a organiza premiera exact la punctul de trecere, la granita. Protagonistii au fost primii care au vazut filmul, multi plangeau.