Pe noi, ca profani, ne poate fascina, dar sunt convins cä pentru un psihiatru specimenul e de-a dreptul banal.
Observati ce mult se ia el pe sine în serios? "Incä mai astept..." - cäcaturile alea "cu liniute", de parcä o sä-si piardä cineva vremea sä i le însire vreodatä.
E interesant si cä în 1999, când se chinuia sä-i facä respiratie artificialä bufnitoiului, se simtea clar cä adora biata jivinä de parc-ar fi fost Puck sau Falstaff sau alt bufon shakespeareian... Si totodatä, se simteau germenii unei autoidentificäri cu personajul... Acum, prin folosirea nick-ului Bubu, s-au contopit si mai strâns (în mintea lui) - ceea ce duce si la o autoadulare a lui însusi (marele V.C., intelectualul, mintea luminatä, lucidul, atitudinea - vezi aberatiile obsesive cu "comercial vs artä", etc.)
Stiti ce presupun eu...?
Cred cä el NU MAI STIE cä nu e Bubu!
S-ar putea ca sciziunea sä fi fost atât de profundä, încât acum chiar sä creadä sincer cä Bubu a fost userul altcuiva...
Nu m-as mira ca, în curând, sä se creadä trei persoane diferite: Bubu, Alakazam si Mistah J.
* * *
Stefane, pe mine mä amuzä - da' oare chiar era cazul sä facem din CineMagia Socola, sau Nr. 9? Dä-o-n ceara mä-sii, mai vine si lume sträinä pe-aici...
|