La inceput a fost cuvantul, se zice pe undeva (
), si in majoritatea cazurilor este adevarat. Dar sunt si exceptii, pentru ca uneori la inceput a fost imaginea si cuvantul a aparut de-abia apoi. Eu unul citeam cand eram mai mic cartile scrise dupa seria Indiana Jones (cea mai misto, "IJ and the Temple of Doom", scrisa de James Kahn), unele din putinele carti scrise dupa film aproape (daca nu) la fel de entertaining ca si acesta. Un alt exemplu e seria "Aliens", scrisa de Alan Dean Foster. In schimb, seria de carti "Star Wars" e cam plictisitoare, parerea mea...
Din pacate, regula spune ca de obicei filmele facute dupa carti nu sunt la fel de reusite ca originalul. Asa o fi?
Si inca ceva... Nu vi se pare ca uneori filmele limiteaza cartile? Ca ofera o imagine nu neaparat exhaustiva, ci mai degraba finala asupra personajelor, decorurilor? Eu unul m-am surprins gandindu-ma la Elijah Wood (
) as Frodo cand am recitit ultimul volum din seria lui Tolkien, ceea ce mi s-a parut cam naspa... Si asta nu se intampla numai la filmele/cartile de fantasy... Voi ce ziceti?