[crissis]

din cite mi-am dat seama termenul 'fractal' nu apare deloc in film. o formula simpla poate genera prin iteratii structuri hipercomplexe... nu asta e obsesia personajului, descoperirea unui pattern universal? si daca la inceput acesta pare a fi legat de numarul pi, continuarea e destul de confuza [kabbala, computerul care se autodistruge scuipind numarul magic etc, pe scurt: obscurantism].
imi plac montajul, sunetul & imaginea utilizate pentru a surprinde angoasa, migrenele, paranoia. aici cred ca e tare aronofsky, creeaza [chiar induce oarecum] tensiuni interne, simptome, reactii vegetative. 'requiem for a dream' iti baga acul in vena [dilatarea reflexa a pupilei!], 'pi' e o incizie cu pixul pe cortexul unui geniu nebun.