The Limey - un tata, ex con in UK, merge in State sa razbune moartea fiicei lui. Ca si in Traffic, secvente diferite sint tratate in alt registru cromatic. Ca in cinspe alte mii de filme, scevente sint plimbate inainte si inapoi de-a lungul axei timpului, ca margelele pe un rozariu, on a sliding scale, cum se zice in film: pleaca de aici sa ajunga tot aici, fara sa se miste deloc. Cineva pe forum spunea ca montajul e mai fin ca in 21 Grams. Not exactly the case: aici imaginile dislocate din prezent servesc mult ca ilustratie (courtesy of K's), ca niste proteze in trupul filmului, in timp ce in 21 Grams erau dureros de organice, mult mai fine si mai sensibile. Sof cut editing at its best. Ca subiectul filmului se inrudeste cu alte citeva filme englezesti cu gangsteri amintite deja aici, e vizibil cu ochiul liber. Ca montajul tine si el de o anumita maniera britanica (v. Sexy Beast, Guy Ritchie's, etc), tine de o ceva mai atenta observatie. De mentionat urmarirea si rostogolirea masinilor pe sosea si scena impuscaturilor din casa de vacanta a ucigasului fetei, cu o tensiune bine dozata. Mi-a placut, dar nu vad de ce ar fi clasat printre cele mai bune 10 filme neo noir.
PS: Stiu ca Soderbergh e american si asa e si filmul, dar similaritatile cu filmele englezesti ii justifica prezenta aici.
|