|
In mare parte, ai dreptate. Adevärul e cä pe parcursul acestui topic (si al altora cu acelasi subiect, pe care le-am încuiat, ca sä focalizäm discutiile într-un singur loc), am mentionat de multe ori "perioada bunä" si calitätile de-atunci ale lui Sergiu - lucru pentru care multe bobârnace am luat de la Herbert si alti useri, care îl resping în totalitate. (Apropo, "Felix si Otilia" nu e al lui, ci al lui Iulian Mihu). Dar acum, pe ultimele pagini, discutia se orientase numai spre actuala lui decädere cinematograficä.
Intr-un fel, tocmai DE-ASTA sunt asa de pornit contra lui - pentru aceastä uriasä dezamägire pe care a produs-o în timp. Si pentru cä e singurul vinovat: dacä nu era atât de arogant, semidoct, necinstit (vezi plagiaturile cinematografice), suficient si autosuficient, cred cä avea sanse sä "creascä", sau mäcar sä "tinä pasul", ori cel putin sä "îmbätrâneascä onorabil" artisticeste. In copilärie, îl idolatrizam - iar adevärul e cä am devenit cineast descoperind "conceptul de Sergiu Nicolaescu". E foarte nasol sä vezi, mai târziu, cä era un colos... nu cu picioare de lut, ci COMPLET din lut, spoit doar la suprafatä!
Pentru c-a fost ipocrit, ingrat si opac când am lucrat cu el, îl iert. Nu sunt eu singurul care a pätit-o în sensul ästa, si nici el nu e singurul care mi-a fäcut-o. Treacä-meargä, aia era problema mea... Dar pentru ce-am descris mai sus... mi-e mai greu sä zic "lasä, c-a avut si pärti bune".
|