Cea mai mare aberatie este ca Disney a legat filmul de maini si de picioare si l-a aruncat burduf in prapastie doar ca sa pastreze ratingul de audienta generala si de asta asistam la tampenii de genul lupta pe 100 hectare in care nu vedem picatura de sange, morti pe care le intuim pt ca de fapt nu e frumos sa vedem cum Jadis il injunghie pe Aslan sau cum Aslan ii roade capul vrajitoarei si in general tot ce inseamna zugraveala feerica dar antiseptica pe care o poate intui orice copilas prescolar. Problema e textele lui Lewis sunt mult mai mult decat ce se vede in film si sunt pline de mult mai multe semnificatii secundare-fiecare gest, intalnire, discutie din cartile lui are valente simbolice care puteau fi puse mult mai bine in valoare intr-un subtext pus la dispozitia privitorilor mai mari. Aceleasi procedee tehnice care au conturat cadrul acestui film ca o carte de colorat puteau fi folosite pentru a da textului filmic profunzimea meritata.
In aceeasi nota Aslan ca personaj pivot este mult prea schematic, pacat de Liam Neeson si nu prea convinge pe nimeni-pentru ca nu este suficient explicat sau sugerat-iar jumatatea a doua este expediata superficial si la fel de neconvingator-pacat de parada incredibila de creaturi pe care "artistii" de la WETA le-au pus la dispozitia regizorului care le-a acordat mult prea putin screening time si le-a vantuarat mult prea rapid prin fata camerei.
Daca proucatorii si scenaristii ar fi respirat putin dupa prima jumatate a filmului-care e intr-adevar f bine facuta si te introduce frumos in atmosfera-si ar fi luat o pauza sa gandeasca putin cum rezolva credibil si cu bun simt partea a doua poate ca am fi avut un film bun care sa nu faca de ras materialul de pornire. Dar la urma urmei, tocmai prin natura sa "ireala", dar care trebuie sa convinga fantasy-ul nu e un gen usor si la indemana oricui.
__________________
"The capacity to learn is a gift; the ability to learn is a skill; the willingness to learn is a choice"-Rebec of Ginaz
|