in lipsa de Munich, doua chineze foarte decente, numai bune pt perioada de hibernare cand nu te grabeste nimeni..;
Everlasting Regret aka
Changhen ge (2005)
de Stanley Kwan, regizor foarte apropiat de WKW cinematografic, reconstituire nostalgica a Shanghaiului de alta-data, conceput ca un set de fonograme vizuale (pe muzica de patefon) prin ochii unei femme fatale din perioada interbelica si a barbatilor care i-au trecut prin viata si s-au dus in lume, rand pe rand, iar ea a ramas cu tov. Mao si revolutia culturala...mai mult soarta decat dragostea de Shanghai, asa cum ar vrea sa ne convinga filmul;
conceput fara resentimente sau iz politic, shimbarea de regim si implicit de situatie sociala de la high-life la regim proletar doar sugerata si mai ales ce-mi place mie la chinezi fara explicatii inutile; atmosfera nostalgica, personajelor si daca nu altceva, cel putin vocea tipei (Sammi Cheng) fac un duios film de atmosfera..;
Election aka
Hak seh wui (2005)
ultimul film al lui Johnnie To, probabil cel mai reusit produs hong-konghez al anului si nu e plotul sau actiunea spectaculoasa, e substratul psihologic si complexitatea relatiilor care se dezvolta in lupta de putere pentru preluarea sefiei societatii mafiote..mai complexa ca un stup de albine
; totul se desfasoara aproape shakesperian -- am mai sessizat asta pe la hong-konghezi, o fi influenta britanica?, intentia unei actiuni dintr-o discutie iar in urmatorul moment deja actiunea in desfasurare sau
incheiata, faza cu lingura de portelan mancata de tanarul mafiot apostrofat si hacuirea cu piatra de invingator a fostului rival in final, dupa ce devenisera best buddies, trimitere la comuna primitiva ca reflex conditionat al capeteniei care simte o umbra de amenintare la pozitia detinuta..isi merita cele doua ore; numarul relativ mare de personaje si mai ales o replica spre final foarte de efect de genul "if you decide to stay in the Triad, make sure you get the absolute power" ...I smell sequel 8) ;