|
ALSule, hai sa ne adunam putin. Atita vreme cit Claire Denis face filme de categoria Trouble Everyday si S'en fout la mort, are parte de toata admiratia mea iconodula. Intr-un fel, ai dreptate cu numele sectiunii: poate i se potrivea, mai bine, Sectantii, Adventistii, Ziua a 7-a sau Pocaitii, pentru ca ne inchinam la filme cioplite intr-un mod nemaivazut. First and above all, dincolo de sincretism, filmul e arta imaginilor in miscare. De-aia voi prefera intotdeauna un film cu cadre bine cizelate unuia care abunda in gogosi servite prost, pe imagine neingrijita. Exemplu (I chose two players in the same ballpark): intre Jodorowsky (o fi ars-o el cu teatrul cruzimii and shit) care are niste imagini aruncate cu furca pe ecran si Barney, il alg pe ultimul. Revenind la Claire Denis, filmul e bine jucat, nu poate fi suspectat de vaginism (cum sint prostiile lui Breillat sau Baise-moi) sau de penisism (cum e prostia lui Gaspar Noe, Irreversible si toate labele lui), are atmosfera, e carnal, bine filmat, etc. In consecinta, draga ALS, din motivele amintite haotic mai sus si datorita faptului ca imi place mie, Trouble Everyday este un film bun.
|