[BeNnY]

La Blessure - Am intrat si am vazut ca n-avea subtitrare. Chiar ma intrebam de ce au venit asa putini la asta, ca suna misto. Cadre fixe, foarte fixe, dar super pretentioase, trage de saracii africani care, na, n-aveau what it takes ca sa faca fata la asa o solicitare. In orice caz. Am inteles eu ceva de-acolo, unu negru se duce sa ia pe cineva de la aeroport, acolo alti negrii sunt bagati intr-o fel de celula de unde-s luati si batuti pe drum si bagati intr-un avion si dupa aia descarcati din avion si bagati la loc in autobuzu cu care au venit. Dar nu prea am inteles aici, astia nu voiau nici in avion nici afara nici nicaieri. Oricum. Dupa vreo 20 de minute primesc un sms ca filmul are 2 ore 40 asa ca fug fara sa ma uit inapoi.

Apoi voiam sa ma duc la Holy Lola dar m-am razgandit pe drum pentru ca probabil e o foarte mare laba. Si m-am dus la Playtime.

Playtime - (din integrala Jacques Tati) - Umorul e de cele mai multe ori bun, dar fizic, gaguri gen stan si bran sau filmele mute, expresionism cat cuprinde. Jacques Tati seamana, ca prezenta pe ecran (si nu numai), cu Peter Sellers. Dar glumele sunt lungite foarte mult si, desi initial erau bune, ajung plictisitoare, le suprafumeaza, na, si e foarte solicitant pentru ca tot timpul apar chestii in cadrele deja haotice si obositoare gen un preot cu un O deasupra capului si trebuie sa cauti chestiile astea. Dar astea nu fac filmul unul prost, deloc, doar ca trebuie sa ai rabdare si energie ca sa-l vezi. Filmul e misto, asa ca o sa mai vad Tati-uri.