|
Uite, ultimele câteva mesaje de mai sus contureazä foarte clar problema. S-a legat de v-ati completat bine si limpede - A.L.S., Herbert, Regizor28 si Frank. In cele mai multe privinte, sunt de acord cu fiecare dintre voi.
De fapt, relevant aici nu este nici personagiul R.P., nici textuletul lui, ci fenomenul. Adicä:
Cum bine stiti, din tot ce-am spus, eu sunt entuziasmat cu mici rezerve fatä de "M.D.L." - îl consider un film de mare valoare, cäruia cu respect îi reprosez câteva mici defecte usor remediabile. Cum la fel de bine stiti, sunt hiper-înversunat împotriva imposturii si a confuziei de valori (poate chiar cu unele exageräri, îi denigrez din räsputeri pe Daneliuc si Pintilie). Ca atare, n-as fi ezitat sä distrug nici "M.D.L.", dacä-mi fäcea impresia unei noi labe triste cocotate pe piedestal (ceea ce, slavä Domnului, n-a fost cazul).
Or, când te-ncumeti la un asemenea demers demolatoriu, se impune sä ai un arsenal bine pus la punct. Pe de o parte, sä cunosti beton meseria cinematograficä, pentru a putea analiza, demonta si critica. Pe de altä parte, sä gândesti si sä te exprimi în scris ca un maestru.
Pe când acest R.P. e nul pe toatä linia. N-are MATERIE, frate, n-are SUBSTANTA - si nici mijloace n-are. Astfel, isteria lui anti-Puiu se reduce la un scuipat în sus care tot lui îi picä-n ochi. Cu alte cuvinte: e riscant sä te pisi în contra vântului când ai prostata prastie!
Iar concluzia e cä tocmai boala asta atinge proportii endemice pe-o mare întindere din tot ce-nseamnä batalionul cinematografic românesc - atât cäpräriile de creatie (regie, dramaturgie, productie, etc.), cât si cäpräria criticä. Intr-un cuvânt, chiräiala scurt-subtire a lui R.P. nu e decât încä o oglinjoarä care ne-aratä, prin ea însäsi, cum si de ce suntem.
|