|
Draga Leo, bag seama ca esti un tip emotiv si nitel cam veninos. Nu stiu ce ai cu flacaul ala, telibasa. Omul si-a spus parerea, nu inteleg ce te face pe tine mai competent, iar review-urile tale mai destepte. Pai, ti-am citit cronica la 21 Grams si m-am tavalit de ras. Te tavaleai pe jos si ne povesteai despre placerile spasmodice pe care ti le-a daruit filmul ala (“ex-tra-or-di-nar!”). Ala e un film de 2 lei, plin de clisee nesimtite si de un sentimentalism purulent. Toata mizeria aia de film sta intr-un picior pe ipoteza ca inima ar fi depozitarul sufletului, al iubirii si al altor chestiuni de-astea de extractie serafica. Da’ ce te faceai tu daca prietenul tau Penn (un meserias pe vremuri, acum i-a trecut) primea de la ala nu inima, ci ficatul? Ce mai ramanea din filmul vietii tale, 21 grams?
Prin urmare, daca tu nu te sfiesti sa dai la popor din cugetarile tale alea adanci si sensibile, nu inteleg ce te freaca pe tine grija de ce si cum scrie
lumea prin Re-Publik?
|