Da, e si problema retetei, dar si aceea a "capcanei" sugerate de ceea ce spuneam mai sus: pentru cä drama PARE simplä, ea îi poate amägi nu numai pe spectatori, ci si pe autori însisi. Trebuie sä fii foarte lucid si obiectiv cu tine însuti ca sä-i dai seama dacä o dramä pe care o premeditezi va fi cu adevärat substantialä si bine dezvoltatä, sau doar un fleac ascuns sub artificiile bätätoare la ochi ale genului (dinamism, conflict, suferintä, înversunare, räcnete, dat cu capu' de pereti, dat cu cratitele-n cap, viziuni psihedelice, etc.)
In fond, prin definitie, DRAMA combinä elemente ale TRAGEDIEI si ale COMEDIEI - si-atunci, cum sä fie mai simplä decât ele...?
Da, într-adevär, am devenit off-topic, asa cä dau split si mut partea asta la "Film în general".
|