Originally Posted by LLiiAA:
|
Finalul din Siberiada, cand Filka se intoarce in Yelon, dupa ce afla de moartea lui Alexei(Alyosha) si partidul cere distrugerea cimitirului din sat pentru a fora dupa petrol...momentul intalnirii (superb) cu toate amintirile adunate intr-o viata si ingropate acolo, intalnirea cu Ethernal Granddad, cu copiii ce-au fost(Kolia si Spiridon Solomin), cu Nastya, cu prietenul lui, Alexei...
Superba este trecerea de la sarutul (colorat) al regasirii lor (si, cred, al regasirii de sine) la miile de saruturi (alb-negre) ale regasirilor de dupa razboi.
bineinteles ca finalul nu ar avea nici o valoare fara tot filmul.
|
Päi, da... Era prin 1980-82, când dädeam apä la soareci ori de câte ori vedeam finalul ästa - adicä, de vreo opt ori în total (si pe-atunci, "Siberiada" se vedea NUMAI la cinema...)
Da' de ce-i zici tu lui Mosul cel Vesnic "Ethernal Granddad"? De ce nu "Eternel Grand-père", bunäoarä?
Interesantä si justä descifrarea "regäsirii lor" ca "regäsire de sine"; dar în spiritul preciziei, sä nu uitäm: 1) alb-negru (sepia, de fapt), erau toate interludiile documentare dintre episoade; 2) scurtul epilog documentar sepia nu mai reprezintä momentul de dupä räzboi (äla fusese între episoadele "Taia" si "Alexei"), ci anii '60 (deceniul episoadelor "Alexei" si "Filip"); apare si Gagarin, la un moment dat.
Dar, în rest, un final pe care si-acum îl reträiesc în minte adesea, cadru cu cadru - în special momentele:
- ultima fugä-zbor a lui Alexei din fata portii;
- strigätele de "Aliosa! Aliosa!" ale lui Tofik Zakirevici Rustamov;
- citirea telegramei de cätre Filip;
- aparitia Anastasiei cu florile în brate;
- aparitia lui Alexei în cimitir;
- ultimul cadru cu Luceafärul.