Film corect, bazat pe fapte reale (personajele chiar au existat, asa ca obiectiile privind neverosimilitatea scenariului cad)...facut sa stoarca lacrimi, sa castige premii, previzibil, plictisitor pe alocuri,
Multe replici inutile.
Ea catre El: Ia fetele si pleaca, salveaza-le.
El catre Ea: Nu, nu, nu..nu pot face asta .
Ea izbucneste in plans.
El catre Ea: Tatsi, promite-mi ca te vei arunca de pe acoperis etc.
Ea: Nu, cum pot sa fac asta? (urmeaza o repriza de plansete)
Personaje liniare care nutresc exact sentimentele potrivite, care sunt nobile cand trebuie, care actioneaza ca la carte....exista baietii buni, baietii rai, nici o supriza din partea lor, fiecare se comporta cum trebuie. Ticalosul Gregoire, devotatul Dube, coruptul general rwandez, Nick Nolte cel cu inima buna etc.
Multa naivitate, se vrea cu tot dinadinsul efectul lacrimogen si se recurge la clisee enervante. Actorii penibili (cei mai multi), indeosebi sotia lui Paul si animalul ala de Dube, adjunctul sau, care ma facea sa rad numai cand ii vedeam mutra de maimuta, se ducea dracului tragismul.
Un reportaj interesant despre genocidul rwandez se gaseste in Lettre International, cred ca editia de primavara 2005.
__________________
My, my, my. Such a lot of guns around town and so few brains!
|