Originally Posted by Nightwane:
Originally Posted by Marge Gunderson:
:sick: |
Nu e chiar asa. Articolul nu e rau. Avem parte si de laba (poezie la mina a 14-a fiind laba):
"Personajul Tokyo este un compendiu de hyper-modernitate absolutã. Ca o plasã de fundal care va sfîrºi prin a prinde în ea ca într-o capcanã pãianjenii care o þes... Luminile, oamenii, umbrelele, zgîrie norii, ecranele uriaºe, barurile în care urlã motoare în faþa unei mase de oameni cu degetul arãtînd spre cer ºi care nu vãd pe unde merg, pe un pãmînt care nu mai e unul, care în fiecare clipã tinde sã îºi ia zborul, într-o lume în care totul e banal heteroclit, deci fascinant..."
dar si de niste chestii bine surprinse si spuse frumos:
"O lume de suprafeþe în care fantasmele ºi ficþiunea s-au tradus în realitate. În acest univers de ultra-ficþiune, lumea este o adunare de semne din care este aproape inutil sã încerci sã înþelegi ceva... Pentru cei doi aceastã cãlãtorie este traducerea singurãtãþii, una care se sparge în bucãþi, chiar dacã împãrþitã la doi..."
Daca ar mai fi scurtat articolul si nu l-ar fi parfumat atit, ar fi iesit chiar misto. Aici incepe bine, dar termina femeieste: "Între modã ºi publicitate, între poveste de iubire ºi poveste de prietenie, între imperiul simþurilor ºi cel al semnelor, filmul Sophiei Coppola stã la mijloc, într-o infinitezimalã mãsurã, exact mãsura din care se naºte emoþia fugitivã, tãioasã ºi lacrimalã..."
Oricum, mai degraba citesc panselutele Giulicai Dobre decit panseurile lui Gorzo. Nici nu stiu care din ei doi scrie mai masculin.