vroiam sa iau partea noului, sa spun ceva destept, pana mi-am adus aminte de "The Shop Around the Corner" al lui Lubitsch, pe care l-am vazut acum o luna-doua, si care m-a tinut fixat in fata televizorului mai ceva decat un film bun al lui Miike. oricat ar parea de ridicol, ma uitam, ma minunam, si imi spuneam "da, asa sunt oamenii, da, asa e viata". diferenta dintre filmul lui Lubitsch si alte cateva de genul lui si cele de arta sta probabil in faptul ca dupa ce le-au vazut pe ultimele auzi pe toti in jurul tau spunand "da, asa e Viata, da, asta e Omul".
imi aduc aminte si de o scena faimoasa in care Buster Keaton infrunta o vijelie, cu un perete de casa ce zboara spre el, scena ce a fost copiata (mai putin peretele) fara nici o prejudecata intr-o reclama (reprezentanta noului, nu?) la chipsuri, ce inca se mai difuza acum vreo sase luni pe la TV.
imi vine sa ma iau de neo-realismul italian, stiu ca e desuet, stiu ca a fost supra-licitatat, dar daca as fi sa aleg trei filme pe care sa le vad tot restul vietii pe o insula pustie unul dintre ele sigur ar fi "Hotii de biciclete" (habar nu am care ar fi celelalte doua, dar "Miracol la Milano" e in short-list).
|