|
Maia e ceea ce putem numi o actritä FOARTE BUNA - dar, din päcate NU e o "actritä mare". Principala ei hibä e în zona comediei: i s-a epuizat hazul... Cândva îl avea... Cel putin în al doilea ei rol din cinema (Coca, din "Secretul lui Bacchus", 1983) si în PRIMUL ei rol de film dintotdeauna (Rozalia, din "Spinoase-s cäile iubirii", 1982, filmulet studentesc de platou, anul III, regia Mihnea Columbeanu), avea un umor autentic... da' de-atunci, i-a cam trecut! Uneori e realmente comicä (de pildä, în "Omul din La Mancha", Teatrul National, acu' vreo trei-patru ani), alteori scârtâie. Si a mai gresit, pe ici, pe colo, si prin alte roluri.
Pe lângä asta, e cam mult spus cä n-ar avea discernämântul necesar ca sä aprecieze just posibilitätile unui rol oferit. Dar e genul de actritä care tinde mai degrabä sä accepte rolurile, decât sä le refuze.
In plus, a mai lucrat cu Sergiu (la altä oroare: "Triunghiul mortii"), si... na! Când te împrietenesti cu un regisor, ti-e cam târsä sä-i zici pas.
Nevoia de bani? Foarte posibil. Cum spuneam cu alt prilej: actorii sunt si ei oameni, nu träiesc cu aer.
Si, în sfârsit: cine ne opreste sä-l bobârnäcim pe Sergiu, cu locomotivä si vagoane cu tot, în "Tunarul nr. 1"...?
|