filmul insusi este o masca in masura in care aduce in prezenta ceea ce de fapt lipseste (pozitie ideologica). prin actori, actiune si realizare, filmul ascunde (mascheaza) realitatea intr-o iluzie... naluci pe care spectatorul le accepta si atunci cand le constientizeaza sau cand ii sint subliniate constant de catre pelicula pe care o urmareste. fiindca ii place sa viseze, fiindca ii place sa gaseasca in interiorul sau mai multe persoane... in masura in care ne imbracam diferit, folosim parfumuri si paste de dinti diferite (dupa ocazii) sintem oameni diferiti, purtam o alta masca. asa si filmul este o masca a realitatii, o ipoteza momentana, uneori o inferenta... valida... nevalida...
despre asta vorbesc intr-un mod deosebit Persona, Lisbon Story sau Mulholland Drive (si nu numai)
|