D.E.X.-ul (si logica), le dau drept sinonime. S-ar putea însä ca unii sä se fi deprins sä le foloseascä în sensul acestei diferente de nuantä.
Ceea ce-mi aminteste un alt caz ce meritä discutat: "mintal/mental".
Cuvântul corect în limba românä este "mintal", conform rädäcinii "minte" de la care s-a format. Chiar dacä originea sa latinä e "mens", sä nu uitäm cä nici în vis nu existä vreo variantä "mente" (decât, poate, asociatä cu mentosanul!)
Singurul caz unde limba românä pästreazä rädäcina "men..." este "MENTALITATE", pentru cä nu l-am preluat direct din latinä, nici nu ni l-am creat singuri (ca pe "mintal"), ci îl avem de la francezi.
Pe scurt:
(lat.) mens -> (rom.) minte -> mintal
(lat.) mens -> (fr.) ment -> mentalité -> (rom.) mentalitate
Din päcate, unii snobi cred cä "mintal" ar avea conotatii negative ("bolnav mintal", etc.), câtä vreme "mental" ar fi mai "distins"... Sä fim seriosi! (Iar aici, D.E.X.-ul iar bate câmpii, acceptând gugumänia, ca-n multe alte cazuri!)
|