[MinRep]

Asteptam partea asta a articolului.

If... din 1968 de Linsday Andersen si Class of 1984 de Mark Lester aduc in atentia spectatorilor figuri de rebeli decisi sa-si apere violent cauza. Posterul filmului If... prezinta un grup de tineri inarmati pana-n dinti ce intreaba : "De ce parte esti ?" Malcom McDowell devine prin rolul sau din If... si apoi in 1971 prin cel din A clockwork orange interpretul rebelului violent si agresiv.

Ar fi interesant de lansat o discutie asupra imaginii rebelui in cinema... Daca in anii '50, imediat dupa WWII, prototipul era cel al lui James Dean, introvertit, cu scurte dar nemiloase rabufniri, inspre anii '70, acest McDowell creeaza imaginea unui anarhist pornit pe distrugerea temeliei morale a societatii. Valorile etice si culturale stabilite pe timp de milenii se anuleaza. In "If..." este vorba de sistemul de invatamant, in "Portocala mecanica" de... Beethoven. Este cu atat mai puternica imaginea acestui rebel cu cat el reprezinta spatiul britanic, caracterizat prin mai multa severitate si strictete. De aceea, este cu atat mai socanta imaginea lui Alex in "A Clockwork Orange". (Aici se stie, filmul a provocat revolte de strada, iar Kubrick l-a retras de pe piata in U.K. pana dupa moartea sa)

Astazi, rebelul nu mai este atat de popular, poate si pentru ca - mi se pare mie - 'rebelul' de azi este o parte a 'sistemului'. Lumea s-a schimbat, oamenii nu mai lupta pentru aceleasi idealuri. Ca sa inchid cercul (desi poate e prea devreme), eroii din "Transpotting" nu se razvratesc impotriva societatii, nici nu incearca sa se descopere pe sine. Actul lor de rebeliune este mult mai putin constient, ei fiind un rezultat al unui sistem social... Dar prin asta, filmul nu pierde. Doar ca devine mai mult despre nihilism decat despre rebeli.


Ultimately, cam asa sta treaba:

Personajul lui McDowell va deveni reper malefic al rebelilor, iar filmul lui Kubrick, din pacate, o previziune exacta a evolutiei violentei in plan social.