[Pitbull]

Suntem o natie de artisti. Cel putin de la Matei Millo încoace, am avut întotdeauna un teatru admirabil. Si chiar dacä filmul românesc e asa cum este, nu lipsa talentelor e cauza, ci alti factori, färä legäturä cu acest topic.
Memoria noasträ retine nume ale atât de multor artisti ai scenei si ecranului care au trecut în cea de-a doua, mai înaltä, nemurire. Timpul si-a spus cuvântul asupra unor personalitäti ca Vraca, Bältäteanu, Aristizza Romanescu, si alte legende. Iar unii dintre ei au vietuit mai aproape de zilele noastre, astfel încât ni-i mai putem aminti si ca oameni. Si, uneori, chiar se cuvine sä ni-i amintim în mod special sub acest aspect, pentru cä au meritat - sau, câteodatä, o nedreaptä uitare s-a gräbit sä se astearnä peste numele lor.
Dar nu propun ca aici sä rememoreze mari nume numai aceia dintre voi care i-au si cunoscut. Aveam doar saptesprezece ani când a murit Toma Caragiu, si-l väzusem la fatä doar de trei ori (de douä ori pe scenä, o datä pe stradä) - însä e un om a cärui moarte m-a marcat ca a unei rude, si care mi-a rämas de-a pururi drag. Dupä cutremur, îi vizitam mormântul cu regularitate, si încä o mai fac, ori de câte ori drumurile mä poartä pe la Bellu. Este unul dintre acele motive care mä îndeamnä oricând sä-l pomenesc.
Prin urmare, vä invit sä ne reamintiti aici despre aceia dintre marii nostri artisti ai scenei si ecranului de care v-a legat "ceva" - orice; poate doar un rol, poate doar o secventä... poate amintirea unei întâmpläri la care ati asistat, sau despre care ati auzit ori citit... ori poate, nedrept de des, împrejurärile nemeritate ale sfârsitului - ca în exemplul cu care voi deschide acest memorial.
Ideea mi-a venit întâmplätor. Astä searä, nu mai stiu prin ce asociatie de idei, mi-am amintit dintr-o datä cä am cunoscut, cândva, un om numit...