Guru
Join Date: Apr 2004
Posts: 1,105
|
cateva questii despre mediul in care DUNE a fost realizat.
am luat cele doua carti pe care le am despre Lynch si am recitit cateva pasaje privitoare la Dune. Michel Chion a scris o carte plina de 'povesti de culise' despre Lynch ('David Lynch', Editions de l'Etoile/Cahiers du Cinema, Collection 'Auteurs', Paris, 2001), toate astea deschid apetitul pentru a-i vedea filmele si cred ca pe ansamblu cartea e pe gustul regizorului fiindca nu cauta sa dezlege misterele filmelor sale (asadar nu pune cruce filmelor, ci pe alocuri adanceste misterele incat te intrebi daca i-o fi placut cumva si Blaga lui Chion). Martha Nochimsson ('The Passion of David Lynch' - University of Texas Press, Austin, 2003) scrie o carte axandu-se pe hermenutica filmica, punctand pe alocuri unele elemente legate de tehnica realizarii filmelor.
sper ca randurile de mai jos contureaza contextul in care filmul a fost realizat si ca asta ar explica mai bine de ce filmul arata asa. lucrurile pe care le-am adus aci is reproduse mai cu seama din cartea lui Chion.
Dupa ce a facut "Omul Elefant' pentru Brooksfilm, avand un mare succes mondial, lui Lynch i-au inaintat cate o oferta George Lucas si Francis Coppola. toti se intrebau de ce nu mai vrea omu sa lucreze cu Mel Brooks, daca lucrurile au mers asa bine; se pare ca au fost doua probleme: pe de o parte Mel Brooks l-a supravegheat foarte foarte atent pe Lynch in faza de post productie, nelasandu-l sa monteze filmul asa cum si-ar fi dorit, iar apoi, dupa ce Brooks a pierdut multi bani cu History of the world I, nu a mai dorit sa se lanseze in proiecte nesigure.
George Lucas i-a oferit regia Intoarcerii lui Jedi in 1981. motivele pentru care Lynch a refuzat proiectul sint clare si distincte: o data ca nu dorea sa realizeze un sequel fiindca l-ar fi obligat sa reia si sa respecte o poveste si personaje deja create, apoi asta nu putea fi pelicula lui, ci tot de numele lui Lucas ar fi fost legat proiectul.
Coppola era 'pe val' si dorea sa revolutioneze mersul cinematografic american prin societatea sa Zoetrope, asa ca a incercat sa-i atraga pe Wim Wenders, Werner Hertzog, Dusan Makavejev inspre casa lui de productie de langa San Francisco. Si pe Lynch l-a chemat acolo oferindu-i posibilitatea de a-si implini noul proiect, 'Ronnie Rocket', povestea unui bonom masurand un metru, functionand pe baza curentului alternativ si avand probleme psihice. Dar Zoetrope da faliment la finele lui 81, asa ca proiectul lui Lynch abia acum, in 2005, pare a fi repus in discutie pentru a fi realizat.
In timpul sederilor la Coppola, Lynch il intalneste pe Sting pe care-l va distribui in Dune. o greseala a fost si faptu ca in campania de promovare a filmului se marsaluia pe faptu ca in film apare vedeta rock STING, cand el are un rol de mica intindeere.
in 75 un proiect de ecranizare a cartii lui Herbert esuase. a fost facut un alt proiect de catre Jodorovski impreuna cu producatorul francez Michel Seydoux. Jodorovski dorea sa faca un proiect grandios, cu Dali in rolul Imparatului, dar si ca scenograf alaturi de sculptorul Giger (care va lucra mai tarziu cu Ridley Scott la Alien). Dorea sa-i aiba in echipa pe Orson Welles, Mick Jagger, GLoria Swanson, Alain Delon sau Pink FLoyd. pentru inceput proiectul primeste 2 milioane usd, dar imediat Hollywoodul iese din ecuatie, iar Dali se cearta cu Jodorovski.
in 78 drepturile de ecranizare is cumparate de Dino de Laurentiis. Il contacteaza pe Ridley Scott pentru regie, iar pentru scenariu pe Randolph Wurlitzer (care lucrase la Coming Home, iar in 93 a fost coscenarist la Little Buddha). zvonuri erau ca scenariul lui nu a fost acceptat fiindca era privita ca deplasata optiunea realizatorului (a lui Wurlitzer) de a plasa in centrul filmului relatia incestuoasa dintre Paul si mama-sa. Oficial proiectul a fost abandonat fiindca scenariul nu ar fi fost terminat, iar Ridley Scott a inceput sa lucreze la Blade Runner.
Rafaella de Larentiis, fiica lui Dino, a intrat in ecuatie si a zis ca ar trebui sa faca un SF diferit de tot ceea ce se cunoastea atunci (in ciuda lui Star Wars). ea tocmai vazuse Omul Elefant si gandea ca Lynch ar fi bun pentru a face un film 'al personajelor si al sentimentelor'. cand l-au sunat, Lynch povesteste ca nici nu auzise de romanul lui Herbert si ca el intelesese din prima conversatie ca e vorba de un film despre o fata numita June :lol: .
si, dupa atata text, iata si partea interesanta!!! contractul negociat de Lynch cu DEG prevedea urmatoarele:
Lynch va face o trilogie Dune, unde va avea voie sa faca scenariul, dar acesta va trebui acceptat de producator (abia a treia varianta a scriptului peliculei din 84 fost acceptata), apoi totul avea nevoie de girul lui Herbert. conditia lui Lynch: sa primeasca banii cu care sa-si faca Blue Velvet si Ronnie Rocket. Laurentiis era cam optimist, el incheind si cu Kyle MacLachlan un contract pentru cinci filme.
filmarile au avut loc intr-un studio din Mexic, unde au intampinat tot felul de probleme: li se cereau bacsisuri, studioul era intr-o zona siderurgica, asa ca poluarea ingreuna filmarile, aveau probleme cu miile de figuranti, au fost nevoiti sa apeleze la armata mexicana. apoi erau probleme intre Lynch si Laurentis. Rafaella povesteste ca relatia lor a fost ca un mariaj fortat unde la fiecare doua-trei luni izbucnea cate un conflict epuizant. apoi Laurentiis filma in paralel in aceeasi zona Conan II, asa ca Lynch se mai certa si cu regizorul filmului astuia, Richard Fleischer.
Dupa premiera si in fata criticilor negative, Lynch nu va apara niciodata filmul pe de-an-tregul fiindca nu-l considera al sau. el regreta faptul ca nu l-a putut face mai lung si mai abstract, alb-negru si regreta ca nu a avut intregul control asupra productiei, ceea ce nu se va mai intampla de atunci incolo, el fiind dispus sa primeasca un salariu si un buget mult mai mic ca sa-si poata duce proiectele asa cum le simtea.
Martha Nochimsson vorbeste de existenta unei versiuni lungi a filmului, ca ceea ce am vedea noi pe casede, dvd, cduri nu e decat versiunea 'Director's cut' a productiei. Dar Lynch nu i-a confirmat niciodata in discutiile lor faptul ca ar exista intr-adevar o versiune 'completa' a filmului, asa ca si in cartea ei e discutata tot pelicula intrata in uz.
|